Catedrala Mântuirii Neamului: o confruntare subtilă între influența României și cea a Moscovei
La trei secole după ce Petru cel Mare a ridicat prima biserică a imperiului său rus în Sankt Petersburg, noua catedrală ortodoxă din București devine cea mai mare de acest gen, conform unei analize. În 1712, pe o insulă de la marginea Golfului Finlandei, Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg a fost primul monument construit în noua capitală a lui Petru cel Mare. Proiectată de un italian, ea simboliza noul imperiu orientat spre Europa al țarului constructor de nave: ortodoxă în esență, occidentală în aparență.
Timp de aproape trei secole, Catedrala Sfinților Petru și Pavel a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume, până la deschiderea Catedralei Naționale a României pe 26 octombrie, după 15 ani de construcție. Situată în centrul politic al Bucureștiului, în apropierea Ministerului Apărării și a Palatului Parlamentului, cea mai înaltă cupolă a catedralei se înalță la 127 de metri. Analiștii consideră că biserica este o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă, într-un moment în care Rusia își exercită influența spirituală în regiune.
Mii de pelerini, clerici și demnitari au participat la ceremonia de inaugurare, iar construcția, costând peste 300 de milioane de euro, a fost finanțată în principal de contribuabilii români. Catedrala poate găzdui 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanadă. Interiorul se mândrește cu cel mai mare iconostas din lume, cel mai mare clopot cu balans liber și cea mai mare colecție de mozaicuri bisericești, concepute pentru a modifica percepția privitorului în funcție de ora din zi.
Popularitatea catedralei a fost evidentă, cu cozi de așteptare de cinci ore pentru a intra, chiar și la o săptămână după deschidere. Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au comentat oficial, însă inaugurarea a fost întâmpinată cu cinism în Rusia. Canalele Telegram pro-Kremlin au pus la îndoială legitimitatea României ca națiune ortodoxă, iar agenția de stat TASS a raportat că oficialii români au fost huiduiți la ceremonie. Rusia a fost acuzată că s-a amestecat în alegerile prezidențiale din România din anul precedent, prin eforturi de influențare online.
Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse, afirmă că noua catedrală este mai mult decât un simbol al mândriei naționale, având și o semnificație geopolitică. Biserica Ortodoxă Rusă, cu peste 90 de milioane de membri, este cea mai mare dintre cele 17 biserici autonome care urmează ortodoxia răsăriteană, în timp ce Biserica Ortodoxă Română are aproximativ 19 milioane de membri. După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a început să joace un rol important în ideologia de război a Kremlinului, fuzionând ortodoxia cu naționalismul.
Deschiderea Catedralei Naționale a României este văzută ca un gest simbolic menit să ofere o alternativă la influența Bisericii Ortodoxe Ruse, în special în Republica Moldova, unde bisericile ortodoxe românești câștigă din ce în ce mai mult sprijin. Pleșca a observat o scădere a influenței Bisericii Ruse în Moldova, cu mulți clerici alegând să se alăture Bisericii Române din cauza narațiunilor promovate de Kremlin.
Luna trecută, guvernul moldovean și Uniunea Europeană au denunțat o campanie de dezinformare rusă înaintea alegerilor parlamentare din Moldova, inclusiv plăți făcute preoților ortodocși moldoveni pentru a influența alegerile. Lucian Leuștean, expert în creștinismul ortodox oriental, consideră că deschiderea catedralei nu este doar o reacție la Moscova, ci o afirmare a identității naționale române, evidențiind o schimbare a dinamicii puterii și a încrederii în instituții. Aceasta simbolizează că religiozitatea este deasupra trecutului comunist și că România își afirmă locul pe harta ortodoxiei globale.
