Ce costuri va suporta România din cauza nerespectării termenului de închidere a centralelor pe cărbune impus de PNRR
Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a estimat că România va pierde între 77 și 124 de milioane de euro din cauza nerespectării jalonului PNRR privind închiderea centralelor pe cărbune. Această penalitate va fi calculată de experții Comisiei Europene, în funcție de dovezile prezentate de România.
Elisei a explicat că un cost exact va fi definitivat după evaluarea Comisiei Europene. PNRR prevede închiderea a 3.780 de MW, iar în prezent, 710 MW rămân încă operativi: 100 de MW la CET Govora, 330 de MW la Turceni și 300 de MW la Craiova, din motive deja bine cunoscute. Calculul preliminar indică o penalitate de între 77 și 124 de milioane de euro, dar aceasta va trebui certificată de Comisia Europeană.
Elisei a subliniat că funcționarea centralei Turceni 5 aduce mai multă valoare decât penalitățile posibile, menționând că „energia pe care nu o ai este cea mai scumpă”. Acesta a argumentat că, prin continuarea activității centralei, se asigură salarii și se evită importuri costisitoare.
Problemele în înlocuirea centralelor pe cărbune
Referitor la motivele pentru care centralele pe cărbune nu au fost înlocuite cu centrale pe gaz, Elisei a subliniat că există probleme legate de ofertele disponibile. Prețul unui megawatt instalat într-o centrală pe gaz este acum dublu față de cel de acum 4-5 ani, când România și-a asumat jalonul din PNRR. Această „lipsă de oferte” a împiedicat înlocuirea capacităților de producție a energiei electrice.
Elisei a menționat că, din februarie 2024, de la preluarea funcției, s-a confruntat constant cu această situație. La momentul aprobării PNRR, planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia era considerat mai important, având un termen de 5 ani și bugete stabilite. Însă, la organizarea licitațiilor, s-a constatat că prețurile au crescut semnificativ, iar centralele pe gaz devin din ce în ce mai greu de obținut.
De asemenea, Elisei a menționat că, deși nu este nevoie de producția de energie pe bază de cărbune pe tot parcursul anului, există perioade critice, cum ar fi iarna sau verile cu deficit hidrologic, în care vârfurile de consum trebuie acoperite din surse de acest tip.