Conspirația lui Alexandru Bălan
Alexandru Bălan, fostul număr doi din Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, este trimis în judecată pentru tentativă de trădare și divulgarea de informații secrete de stat. Bălan deținea documente sensibile pentru serviciile românești, iar sursele indică faptul că ar fi colaborat cu agenți ai KGB-ului din Belarus pentru a o compromite pe Maia Sandu și a crea tensiuni diplomatice între România și Republica Moldova.
Arest la domiciliu
Pe 19 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a modificat decizia Curții de Apel București, plasându-l pe Alexandru Bălan sub arest la domiciliu și obligându-l să poarte o brățară de supraveghere. Procurorii au descoperit documente la care Bălan a avut acces în perioada 2013-2015, inclusiv note de informare transmise de serviciile românești omologilor din Republica Moldova și un fișier cu fotografiile unor ofițeri activi ai serviciilor românești.
Informații clasificate
Documentele găsite pe dispozitivele electronice ale lui Bălan sunt clasificate „secret de stat” cu nivelul „strict secret”. Sursele au subliniat că, datorită poziției sale anterioare în SIS Moldova, Bălan cunoștea identitatea mai multor ofițeri ai serviciilor românești și alte informații sensibile legate de activitatea acestora. De asemenea, el deținea documente întocmite de serviciul de informații din România.
Colaborarea cu KGB-ul din Belarus
Alexandru Bălan a comunicat cu ofițeri ai KGB-ului din Belarus prin metoda „căsuțelor draft”, folosind un cont de email comun pentru a redacta mesaje care rămâneau stocate în folderul „Drafts”. Aceste mesaje, redactate în limba rusă, conțineau informații atribuite unor surse din serviciile de informații ucrainene și vizau situația politică și militară din Ucraina.
Planuri de atac informațional
Un mesaj găsit de procurori menționa cooperarea dintre președinții României și ai Republicii Moldova, Nicușor Dan și Maia Sandu. Se considera că Bălan plănuia publicarea unui articol în presa internațională cu scopul de a lansa un atac informațional la adresa președintei Republicii Moldova, înainte de alegerile parlamentare din 2025, generând astfel tensiuni diplomatice între București și Chișinău.
