Inflația își va reveni în a doua jumătate a anului
Economia globală traversează o perioadă de ajustări profunde, influențată de pandemie, război, criza energetică și tensiunile din Orientul Mijlociu, care amplifică volatilitatea pe piețele internaționale. Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, subliniază că, deși România beneficiază de unele avantaje structurale, începutul anului 2026 aduce semnale îngrijorătoare, iar procesul de scădere a inflației va fi lent și greu de anticipat.
Marinescu afirmă că noile conflicte din Orientul Mijlociu generează „runde severe de volatilitate economică”, în special prin reacțiile rapide ale pieței petrolului. „Războiul generează runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații globale”, a declarat acesta în cadrul conferinței „Tendințe economice”, organizată de BNR.
Conform viceguvernatorului BNR, șocurile energetice nu se transmit instantaneu în economie, ci prin mai multe canale și în etape diferite. Inițial, costurile de transport sunt afectate, iar ulterior, în câteva luni, se reflectă în costurile de producție și în așteptările inflaționiste. „Aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform”, a subliniat Marinescu.
România, mai puțin dependentă energetic decât alte state din UE
În acest context, România are elemente de reziliență, având o dependență energetică semnificativ mai redusă față de majoritatea statelor europene. Aproximativ 30% din necesarul de energie a fost acoperit din importuri, un nivel comparabil cu Suedia și mult sub cel înregistrat în alte state din regiune, precum Cehia (39%), Polonia (46%) sau Ungaria (49%). Media Uniunii Europene este de 57%.
Un alt indicator relevant este intensitatea energetică, care arată cantitatea de energie utilizată raportată la PIB. România se poziționează mai bine decât alte state din regiune, datorită unor transformări structurale ale economiei. Marinescu a menționat că România poate deveni un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională, făcând referire la resursele din Marea Neagră și la companiile din domeniu.
Semnale negative la începutul lui 2026
Deși economia României a continuat să crească în 2025, începutul anului 2026 aduce evoluții negative. Industria a scăzut cu 3,9% în ianuarie, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a înregistrat un declin de 9,1%. În plus, există semnale îngrijorătoare privind restructurările și disponibilizările în rândul unor companii importante din industrie, precum Dacia sau Azomureș.
Totuși, anul 2025 a marcat o schimbare importantă în structura creșterii economice, cu investițiile având o contribuție de 1 punct procentual la o creștere totală de 0,7%, depășind consumul, care a contribuit cu 0,4 puncte procentuale. „Este important să consolidăm acest parcurs pentru accelerarea potențialului productiv al economiei”, a afirmat Marinescu.
Provocările inflației și politica monetară
Inflația continuă să reprezinte una dintre principalele provocări, fiind influențată în special de factori externi, precum prețurile combustibililor și alimentelor neprocesate. Așteptările inflaționiste sunt alimentate de conflicte și blocaje pe rutele de transport. „Estimăm că rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului”, a explicat Marinescu.
Acesta a subliniat că procesul de dezinflație nu va fi liniar și că politica monetară trebuie să fie atent calibrată. „Provocarea noastră este de a distinge între fluctuațiile acute, dar temporare ale prețurilor și evoluțiile care induc efecte persistente. Politica monetară trebuie să reacționeze la factorii fundamentali ai inflației, nu la fluctuații tranzitorii.”
Deficitul bugetar și costurile datoriei
Un alt punct critic este situația finanțelor publice. Bugetul pentru 2026 prevede cheltuieli cu dobânzile de aproximativ 3% din PIB, ceea ce reprezintă aproape jumătate din deficitul bugetar estimat la 6,2% din PIB, excluzând riscurile în creștere generate de tensiunile globale. „În vremuri complicate, asemenea tensiuni se traduc direct în costuri financiare”, a avertizat Marinescu.
Reducerea costurilor de finanțare a datoriei este o prioritate majoră, realizabilă prin disciplină fiscal-bugetară și administrarea atentă a datoriei publice. De asemenea, stabilitatea politică și consecvența deciziilor sunt esențiale în acest context. Bugetul pentru 2026 prevede alocări pentru investiții de aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. „Anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”, a concluzionat Marinescu, subliniind importanța creșterii capacității administrative de implementare a proiectelor.
