Senatul reformează legislația privind abandonul familial: acțiunea penală va fi inițiată automat
Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă care elimină obligația plângerii prealabile în cazul infracțiunii de abandon de familie, ceea ce înseamnă că acțiunea penală va fi inițiată din oficiu. Proiectul abrogă articolul 378 alineatul (3) din Codul penal. Nota de adoptare tacită a fost prezentată în plen de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț. Termenul pentru dezbatere și vot pentru inițiativă s-a împlinit pe 19 martie.
Inițiatorii, un grup de parlamentari majoritar din PNL, susțin că modificarea va permite ca acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu. „Prin această abrogare, acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu, asigurând o protecție reală, efectivă și predictibilă a persoanelor îndreptățite la întreținere”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Potrivit inițiatorilor, abandonul de familie este o formă severă de violență economică, având un impact direct asupra copiilor și părinților care îi îngrijesc. „Abandonul de familie, în special sub forma neplății cu rea-credință a pensiei de întreținere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violență economică, având un impact direct și profund asupra copiilor minori și asupra părintelui care îi îngrijește, de regulă mama”, se menționează în document. Deși Codul penal incriminează această faptă, eficiența protecției penale este diminuată de condiționarea acțiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, greu de respectat în contextul relațiilor de familie.
Expunerea de motive invocă o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2020, care a generat dificultăți în aplicarea legii. „Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârșirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracțiunii. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situații profund inechitabile, soldate cu soluții de clasare, deși obligația de întreținere continuă să nu fie executată”, se arată în expunerea de motive.
Deputata PNL Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, a subliniat necesitatea modificării pentru protejarea copiilor. „Această situație afectează grav interesul superior al copilului și conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecție penală”, a declarat aceasta. Gorghiu a adăugat că această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului și stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură îngrijirea zilnică.
Proiectul se află în procedură de urgență în Parlament; Senatul l-a adoptat tacit, în calitate de prim for sesizat, iar decizională este Camera Deputaților.
