Curtea de Apel București declară inadmisibile apelurile împotriva anulării deciziilor Comitetului de revizuire a legislației judiciare
Curtea de Apel București a respins, luni, cererea Silviei Uscov de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiției, motivând că avocata nu avea calitate procesuală. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată cu recurs în termen de cinci zile.
Joia trecută, CAB a respins o cerere similară depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, care contestase și anularea alegerilor prezidențiale din 2024. „Respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenție accesorie formulate de Cancelaria Prim-ministrului, Asociația «Forumul Judecătorilor din România», Asociația Voci pentru Democrație și Justiție și Asociația DECLIC”, se arată în soluția pe scurt a deciziei Curții de Apel București.
Cererea de suspendare a Silviei Uscov a fost înregistrată la CAB pe 31 decembrie 2025, primind termen pentru 5 ianuarie 2026, când instanța a amânat cauza pentru a oferi pârâților posibilitatea de a formula apărări, acordând termen pentru 12 ianuarie. Pe 15 ianuarie, CAB a respins ca neîntemeiată o cerere similară de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului, depusă înainte de Crăciunul din 2025 de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu.
Constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiției
Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiției a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2025. Comitetul va fi compus din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, având membri permanenți și fiind condus de un reprezentant al Cancelariei Prim-ministrului. Printre atribuțiile acestui grup de lucru se numără analiza efectelor punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, precum și a opiniilor formulate de asociațiile reprezentative ale magistraților și organizațiile neguvernamentale.
Comitetul va solicita, de asemenea, puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv internaționale, din domeniul justiției, și va propune măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în conformitate cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.
Participarea societății civile și a experților
La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitației premierului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale. În cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Justiției și din experți invitați, în vederea îndeplinirii atribuțiilor.
Recomandările adoptate de Comitet, prin consensul membrilor, vor fi comunicate autorităților competente pentru inițierea proiectelor de acte normative sau a măsurilor administrative necesare. În cazul absenței consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.
Proteste și reacții
La sfârșitul anului trecut, mii de persoane au protestat în Piața Victoriei față de situația din justiție, după dezvăluirile din documentarul intitulat „Justiție capturată”, care a expus mecanismele prin care sistemul judiciar a fost influențat de un grup de interese. Premierul Ilie Bolojan a declarat că grupul de lucru pentru legile justiției ar urma să prezinte propuneri la finalul lunii ianuarie, care vor fi analizate pentru a determina susținerea lor de către o majoritate.
Premierul a subliniat că orice modificare legislativă trebuie să fie sprijinită de o majoritate politică, menționând responsabilitatea celor care au avut funcții în sistemul de justiție pentru situația actuală.
