De ce metroul din Cluj nu își găsește drumul
Asociaţia Pro Infrastructură a declarat, miercuri, că metroul uşor din Cluj este într-o situație critică, neavând finanțare asigurată, proiect tehnic finalizat și autorizație de construire. Organizația a caracterizat situația ca fiind „îngrijorătoare”, subliniind incapacitatea Primăriei Cluj-Napoca de a gestiona investițiile majore.
Antreprenorul general, Gülermak, a primit un avans de peste 230 de milioane de euro, însă utilajele achiziționate pentru săparea tunelurilor „zac dezasamblate”. Asociaţia Pro Infrastructură a afirmat că metroul uşor clujean este „în plop și plopu-n aer”, având în vedere că, deși a fost emis un ordin de începere pe 1 septembrie 2023, nu există o finanțare asigurată sau un proiect tehnic finalizat.
Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans de 232 milioane euro, banii provenind de la Guvern. Organizația a menționat că Primarul Emil Boc ar putea avea un plan pentru a obține restul de fonduri necesare, având în vedere că valoarea totală a contractului se ridică la aproximativ 1,8 miliarde de euro fără TVA. În contextul actual, magistrala a fost scoasă de pe PNRR și transferată pe Programul Transport, dar fără a depune cererea de finanțare necesară.
Din alocarea de 1,2 miliarde de euro disponibilă, doar magistrala M4 din București are contract de finanțare semnat. De asemenea, au fost depuse cereri în valoare de 658 milioane de euro pentru proiecte precum trenul metropolitan Cluj-Napoca, linia tram-train Oradea și modernizarea M2 București.
Asociația Pro Infrastructură a subliniat că Primarul Boc nu a luat măsuri pentru a asigura măcar o parte din restul de 1,5 miliarde de euro necesari. În plus, a remarcat că, din avansul primit, Gülermak a achiziționat două TBM-uri, estimându-se costul acestora la maximum 30 de milioane de euro, însă acestea nu sunt funcționale, neavând conexiuni la apă și energie electrică.
Organizația a criticat și faptul că discuțiile publice sunt concentrate pe probleme minore, în timp ce Primăria Cluj-Napoca nu demonstrează capacitatea de a gestiona investiții majore precum metroul, trenul și centura metropolitană. De asemenea, a exprimat îngrijorări legate de posibile conflicte de interese în rândul supervizorilor care ar urma să încaseze aproximativ 40 milioane euro.
Asociația a solicitat transparență, acces la ședințele de progres și angajarea unui manager competent care să reprezinte beneficiarul în relația cu antreprenorii și supervizorii.
