România pierde cursa europeană pentru integrarea dronelor militare
România rămâne în urmă în adoptarea dronelor militare pentru apărare, în timp ce alte țări europene, precum Polonia și Finlanda, fac pași importanți în această direcție. Finlanda a anunțat că fiecare recru al armatei va participa la un curs de utilizare a dronelor, pregătind astfel soldații pentru utilizarea acestor tehnologii în misiuni militare. În mod similar, Polonia folosește deja drone terestre în exercițiile sale militare și are planuri de a înființa un batalion dedicat tacticilor cu sisteme fără pilot.
În contrapartidă, România nu dispune de nicio unitate specializată în operarea aparatelor de zbor fără pilot, iar achizițiile de noi drone nu au fost anunțate până în prezent. Polonia își propune să devină lider în domeniul dronelor în cadrul NATO, având în vedere utilizarea dronelor terestre, precum Goblin și Gnom, care au roluri logistice, cum ar fi transportul de muniție sau al militarilor răniți, dar și ofensive, fiind capabile să fie dotate cu mitraliere sau lansatoare de grenade.
Finlanda, la rândul ei, continuă să-și adapteze forțele armate la noile tehnologii, oferind pregătire specifică soldaților pentru utilizarea dronelor, în contrast cu România, care nu a oferit detalii oficiale despre numărul militarilor pregătiți pentru utilizarea dronelor. Potrivit informațiilor disponibile, acest număr nu este semnificativ.
Referitor la achizițiile de drone, Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România s-a concentrat pe drone de mari dimensiuni, precum Bayraktar, produse în Turcia, și Watchkeeper X18, cu un cost estimat de aproximativ 300 de milioane de dolari pentru dronele Bayraktar și 450 de milioane de dolari pentru cele 21 de drone Watchkeeper comandate din Israel. România dispune de un număr limitat de drone FPV (first person view), iar achiziția acestora ar putea fi realizată prin programul SAFE al Uniunii Europene.
