Decizia Curții de Apel București: Acuzațiile DIICOT în cazul Pașca, anulate – motivele eliberării
Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Judecătorul a decis că aceștia trebuie cercetați în libertate, contrar opiniei magistratului de la Tribunalul București, care a considerat că „există suspiciuni rezonabile” de vinovăție.
Motivarea judecătorului a subliniat că, „cel puțin la prima vedere”, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele lui Pașca „nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”. Judecătorul a menționat că teza exploatării victimelor „nu poate fi reținută raportat la probatoriul administrat”.
Judecătorul a explicat că procurorul avea sarcina de a demonstra că, începând din anul 2020, inculpații ar fi acționat pentru a-și însuși o parte din sumele de bani primite din donații sau din contribuțiile sociale ale persoanelor cazate. În motivarea deciziei se arată că persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază și că declarațiile martorilor au confirmat că acestea aveau acces la consultații medicale periodice, tratamente prescrise și activități recreative.
Cu toate acestea, judecătorul a recunoscut existența unor „deficiențe” în acordarea serviciilor medicale, cum ar fi nivelul educațional scăzut al personalului și lipsa resurselor financiare. Acesta a subliniat că „nu existau sume de bani suficiente pentru un tratament medical de calitate” și că fiecare persoană cazată beneficia de 498 de lei pe lună, o sumă considerată insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor necesare.
Judecătorul a menționat că „toate carențele medicale identificate nu se datorau faptului că persoanele cazate erau exploatate, ci pur și simplu nu existau sume de bani suficiente pentru a asigura un tratament medical de calitate”. De asemenea, a subliniat că ajutoarele primite de la stat nu le-ar fi permis persoanelor vulnerabile să trăiască în condiții mai bune decât cele oferite de familia lui Viorel Pașca.
Curtea de Apel a considerat că faptul că inculpații retrăgeau sumele de bani primite pe card de către persoanele internate nu constituie o formă de exploatare, având în vedere că aceste sume erau insuficiente pentru a asigura supraviețuirea beneficiarilor. Judecătorul a conchis că, atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului, nu li se poate reproșa controlul conturilor și cardurilor bancare ale persoanelor cazate.
În concluzie, Curtea de Apel București a decis că acuzațiile de trafic de persoane și grup infracțional organizat aduse de DIICOT lui Viorel Pașca și celorlalți membri ai familiei nu se susțin, considerând că nu există indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestora.
