Descoperiri în costumele noastre strămoșești
Pe 24 iunie, în cadrul sărbătorii Sânzienelor, se celebrează Ziua Universală a Iei, un element emblematic al poporului român. Cu această ocazie, Muzeul de Artă Populară din Constanța a găzduit un interviu cu dr. Cerasela Dobrinescu, șefă a Secției Patrimoniu Cultural Național și expert în bunuri cu semnificație etnografică, acreditată de Ministerul Culturii. Interviul a scos la iveală tainele portului popular românesc din diverse zone ale țării.
Cămașa tradițională românească, cunoscută sub numele de ie în anumite regiuni, este un simbol al identității naționale, având rolul de a comunica mesaje nonverbale despre purtătoare. Aceasta poate indica vârsta, statutul marital și nivelul de trai al femeii care a purtat-o. De exemplu, termenul „ie” este folosit în Muntenia, Oltenia și Moldova, în timp ce în Transilvania cămașa nu poartă această denumire.
Unul dintre cele mai interesante ansambluri vestimentare expuse la muzeu provine din zona Olt. Această ie, cu o structură clasică și motive geometrice, a aparținut unei femei cu o stare materială bună, având inserții de fir metalic și paiete. Dr. Dobrinescu a explicat că materialele costisitoare ne oferă informații despre statutul purtătoarei, iar cămășile erau adesea realizate fără știrea vecinelor pentru a păstra unicitatea motivelor.
În zona Gorj, cămașa este denumită tot ie și se remarcă prin mânecile largi și broderia migăloasă. De asemenea, ansamblul din Mehedinți, expus la muzeu, a aparținut unei femei înstărite, fiind ornamentat cu paiete și motive fitomorfe.
Cămașile din Moldova, în special din zona Vrancea, sunt reprezentative pentru bogăția materialelor utilizate, iar cele din Bucovina se caracterizează printr-o marcă identitară specifică. Costumul din Argeș, purtat de reginele României, a fost adoptat pentru promovarea tradițiilor românești la întâlniri oficiale.
În Transilvania, cămașa nu poartă denumirea de ie și este decorată cu simboluri solare, demonstrând respectul acordat femeii în comunitate. Costumul din Mărginimea Sibiului, cu brâu tricolor, este încărcat de patriotism, iar cel din Dobrogea prezintă influențe multietnice, având motive florale și meandrice.
Toate aceste costume nu sunt doar obiecte vestimentare, ci reprezintă o parte esențială a patrimoniului cultural românesc, fiecare piesă având o poveste unică și un simbolism profund legat de identitatea națională. Dr. Cerasela Dobrinescu subliniază importanța conservării acestora pentru generațiile viitoare, având grijă ca moștenirea culturală să rămână vie și accesibilă.
