Fără telefon în clasă: strategiile profesorilor britanici pentru a-i menține pe elevi departe de ecrane
Școlile din Anglia au, pentru prima dată, obligația legală de a aplica o politică prin care elevii să nu aibă acces la smartphone-uri pe parcursul zilei de școală. De la huse care se închid magnetic până la revenirea la telefoanele simple, fără internet, profesorii încearcă soluții diferite. De la 1 septembrie, școlile din Anglia trebuie să aplice noile reguli ale guvernului care prevăd interzicerea utilizării telefoanelor mobile pe tot parcursul zilei școlare, inclusiv în pauze și între ore.
Restricțiile existau deja în numeroase instituții, dar marea problemă rămâne aplicarea lor. Unele școli au ales politica „telefonul nu se vede, nu se aude”, prin care telefonul rămâne asupra elevului, dar nu poate fi folosit. Altele au investit în huse precum cele produse de Yondr, care se sigilează magnetic și costă în jur de 20-25 de lire sterline. Există și școli care permit numai telefoane simple, fără internet și rețele sociale.
Manor High School din Leicestershire a trecut în acest an de la regula „telefonul nu se vede, nu se aude” la huse pentru telefoane. Directoarea adjunctă, Helen Newbery, spune că schimbarea a fost pregătită prin discuții cu elevii. „Vrem ca elevii să înțeleagă de ce au fost luate aceste decizii, astfel încât să nu simtă că este vorba despre o pedeapsă”, a explicat ea. „Am vrut să știe că nu facem asta doar pentru că guvernul ne-a spus că trebuie. O facem pentru că noi credem că este ceea ce trebuie făcut.”
Școala, care are aproape 1.000 de elevi, a cumpărat husele din fonduri proprii. Newbery spune că primele rezultate se văd deja: copiii petrec mai puțin timp pe telefoane și sunt mai atenți la ore.
La Putney High School, în sud-vestul Londrei, regulile sunt mai stricte. Elevii până în Year 8 nu au voie să aducă smartphone-uri la școală, iar cei mai mari trebuie să le sigileze în huse pe durata zilei. Directoarea, Jo Sharrock, spune că, la început, unii elevi au încercat să deschidă sau să deterioreze husele, iar alții au pus în ele telefoane false pentru a le păstra asupra lor pe cele reale. Profesorii au fost nevoiți să facă verificări. După doi ani de aplicare a sistemului, controalele aproape că nu mai sunt necesare, susține Sharrock. Ea spune că elevii se concentrează mai bine la ore și socializează mai mult în pauze.
„La început, lucrul esențial a fost ca ei să înțeleagă că nu încercăm să fim draconici. Nu era vorba despre lipsă de încredere. Era vorba despre faptul că sunteți aici ca să învățați. Vrem să fiți prezenți.” Primele cercetări oferă unele argumente în favoarea sistemului. Un studiu realizat de cercetători de la King’s College London în Irlanda de Nord a constatat o reducere a utilizării telefoanelor în școli, mai puține întreruperi ale orelor și o îmbunătățire a interacțiunilor sociale. Au fost semnalate însă și probleme privind deteriorarea huselor și efortul necesar pentru aplicarea regulilor.
Nu toți profesorii sunt convinși. Guy Holder, profesor în sud-vestul Londrei, consideră husele o risipă „scandaloasă” din bugetele școlilor. „Nu numai că școlile plătesc pentru huse, dar profesorii trebuie să facă sistemul să funcționeze”, spune el. Cadrele didactice trebuie să verifice dacă elevii au introdus telefonul real în husă, să facă controale în timpul zilei și să gestioneze tentativele de deteriorare a acestora. Holder crede că soluția mai eficientă este permiterea exclusivă a telefoanelor simple, care nu oferă acces la internet și rețele sociale.
Guvernul susține însă că eliminarea telefoanelor din școli face parte dintr-o strategie mai amplă pentru reducerea timpului petrecut de copii în fața ecranelor. „Acest guvern redă copilăriei siguranța și bucuria pe care ar trebui să le aibă, cu mai puțin timp petrecut făcând scrolling și mai mult timp pentru învățare și joacă,” a transmis Departamentul pentru Educație.
Pentru școlile care introduc acum noile reguli, Sharrock spune că dificultățile de început merită efortul: „Poate fi greu la început, dar merită fiecare secundă, sincer. Cred că ne simțim cu toții eliberați.”
