Fermierii din vestul țării, în fața unei crize fără precedent
Nori de praf se ridică deasupra câmpurilor din vestul țării, generate de utilajele care pregătesc terenul pentru însămânțările de toamnă. Pământul este atât de uscat încât agricultorii nu se așteaptă ca multe semințe să încolțească. „Au mai fost ani secetoși, dar acesta este unul extrem”, afirmă directorul executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană Bihor.
Pământul din vestul țării este atât de tare încât pare a fi piatră. Sorin Șușman, mecanic agricol cu 40 de ani de experiență, declară: „Greu! Așa uscăciune, fără ploaie, fără nimic… Se simte foarte mult la consumul de motorină. Fac trei lucrări în plus deja cu uscăciunea asta. Lucrările se înmulțesc și crește și consumul.”
Guvernul a aprobat în martie o schemă de ajutor în valoare totală de 620 de milioane de lei, oferind fermierilor o diferență de acciză de 2,6 lei pe litru de motorină. Agricultorii se tem că vor depăși cotele maxime de consum, ceea ce îi va obliga să plătească integral combustibilul.
Marius Francisc Ștefan, director executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană Bihor, subliniază: „Nu am mai avut asemenea situații extreme și lipsă acută de apă. Avem o suprafață de 12.000 de hectare de grâu compromise, 6.300 de hectare de rapiță, 1.100 de hectare de orz și 367 de hectare de triticale. Pentru culturile de primăvară, situația este și mai dramatică. Procentele de calamitate sunt mult mai mari; la cultura porumbului avem între 70-100% calamitate, la boabe 60% și la mazărea 35%.”
Climatologul Alex Trandafir descrie fenomenul ca fiind o secetă istorică, din toate punctele de vedere: meteorologic, pedologic și hidrologic, în special în partea de nord-vest a țării, unde multe localități continuă să aibă probleme cu aprovizionarea cu apă.
Anul trecut, în România, au fost afectate peste 620.000 de hectare de culturi de primăvară din cauza lipsei apei.
