Franța își consolidează puterea nucleară: posibilitatea de a deveni protectorul Europei în locul SUA
Sistemul de descurajare nucleară din Europa ar putea suferi schimbări fundamentale în următorii ani, pe fondul scăderii încrederii europenilor în garanțiile de securitate oferite de SUA. Această situație îi determină să caute alternative pentru asigurarea descurajării nucleare, cu un accent tot mai mare pe „umbrela nucleară” franceză.
Mai multe țări europene și-au exprimat interesul de a se alătura inițiativelor franceze, în timp ce altele discută posibilitatea de a lansa propriile programe nucleare. Actualizarea strategiei nucleare a Franței ar putea permite desfășurarea de arme nucleare franceze pe teritoriile mai multor state europene, precum Țările de Jos, Belgia, Grecia și Germania, conform declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron.
Este important de menționat că deja există un precedent în Europa, unde arme nucleare americane sunt staționate în Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Turcia. O declarație comună a lui Macron și a cancelarului german Friedrich Merz subliniază că noua strategie nucleară a Franței nu va înlocui descurajarea extinsă a SUA, ci o va completa și consolida.
Cu toate acestea, scăderea încrederii în garanțiile de securitate ale SUA a condus la o reînviere a ideii de autonomie strategică în Europa. Deși descurajarea nucleară a Franței este numeric mai mică decât cea a Statelor Unite, aceasta ar putea fi totuși eficientă, permițând Franței să dezvolte un sistem european de descurajare bazat pe principii diferite.
Noul sistem s-ar putea axa pe conceptul de „a doua lovitură” garantată, unde forțele nucleare franceze ar putea răspunde unui atac nuclear, chiar și în cazul unui atac inițial din partea Rusiei. Forțele nucleare, în special cele de pe submarine, ar avea capacitatea de a supraviețui unui atac și de a riposta.
Există, totuși, riscuri în implementarea acestor planuri, în special în cazul în care viitoarele alegeri prezidențiale din Franța ar fi câștigate de liderul Frontului Național, Marine Le Pen. Un climat în care garanțiile de securitate ale SUA sunt percepute ca fiind nesigure, în tandem cu costurile relativ scăzute ale unui program nuclear, ar putea amenința sistemul de neproliferare nucleară.
În ceea ce privește extinderea descurajării nucleare franceze asupra Ucrainei, este greu de prezis, dar prezența contingentelor militare franceze și britanice în Ucraina ar putea funcționa ca un factor suplimentar de descurajare.
Problema principală a potențialului nuclear al Marii Britanii este legătura strânsă dintre programul său nuclear și Statele Unite. În Germania, discuțiile privind achiziționarea de arme nucleare proprii sunt marginale, deși teoretic ar putea dezvolta un program nuclear independent. În Polonia, subiectul deținerii de arme nucleare a început să fie discutat la nivel politic înalt, dar industria nucleară a țării este subdezvoltată, fără centrale nucleare proprii.
Până în prezent, Polonia a manifestat intenții de a se alătura misiunii nucleare extinse a Statelor Unite sau Franței, devenind gazdă pentru forțele lor de descurajare. Un scenariu în care Uniunea Europeană dezvoltă un program propriu de arme nucleare pare puțin probabil, cel puțin pe termen scurt și mediu.
