Furtuna iminentă: Impactul crizei îngrășămintelor asupra prețurilor alimentelor în Europa
La mai bine de două luni de la începutul războiului din Iran, unele dintre cele mai mari supermarketuri din Europa au declarat că prețurile produselor nu au fost afectate de conflictul în desfășurare. Totuși, situația se va schimba pe măsură ce creșterea prețurilor îngrășămintelor și combustibilului își va face simțită prezența asupra producției agricole din anul viitor, iar produsele disponibile consumatorilor europeni se vor scumpi din nou.
Procesul prin care războiul din Iran va influența prețul produselor din magazine se desfășoară în trei etape: gazul natural este folosit pentru obținerea îngrășămintelor, care apoi sunt utilizate în agricultură, de unde rezultă alimentele. Fiecare pas durează mai multe săptămâni, iar ciclul se încheie în câteva luni. David Laborde, conducătorul Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), a explicat că „cea mai mare parte a alimentelor care se găsesc acum pe rafturile supermarketurilor a fost produsă folosind resurse cumpărate sau contractate înainte de declanșarea totală a crizei.”
Europa își produce singură îngrășămintele cu azot, dar depinde de importurile de gaze naturale. Crizele din Golful Persic provoacă o creștere a prețului gazelor naturale, ceea ce duce la scumpirea îngrășămintelor din Europa. De la închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile la gazele naturale au crescut cu 59%, iar îngrășămintele cu până la 50%, conform datelor Politico. Europenii vor simți prima dată scumpirea combustibilului la finalul verii, iar impactul crizei de îngrășăminte se va resimți mai târziu.
Recolte mai mici în anul 2027 și prețuri mai mari pentru consumatori
În această primăvară, fermierii europeni au fost norocoși, majoritatea având rezerve de îngrășăminte cumpărate înainte de război. Oficialii Comisiei Europene au menționat că resursele necesare pentru acest sezon sunt „asigurate, în mare parte.” Totuși, acest noroc nu va dura mult. Grâul se vinde cu același preț ca înainte de declanșarea războiului, dar îngrășămintele au devenit mult mai scumpe. Unii agricultori au redus cantitatea de azot folosită, în timp ce alții aleg să cultive plante care necesită mai puține îngrășăminte. Indiferent de soluția aleasă, rezultatul va fi același: recolte mai mici în anul 2027 și, prin urmare, prețuri mai mari la magazin pentru consumatori.
Încă 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă, dacă războiul din Iran va continua și în a doua jumătate a anului. Unele țări, cum ar fi Irlanda, au fost mai puțin norocoase, având o industrie a îngrășămintelor aproape inexistentă. Aproximativ 90% din terenurile agricole irlandeze necesită azot pe toată durata sezonului, iar fermierii nu și-au făcut rezerve din timp, fiind nevoiți să cumpere îngrășăminte la prețurile ridicate actuale.
Federația națională a fermelor din Suedia estimează că războiul din Iran a costat deja membrii săi 160 de milioane de euro, adică 12% din profituri. Fermierii care au îngrășăminte în stoc își vor continua activitatea, însă ceilalți vor folosi mai puține îngrășăminte, vor recolta mai puțin și vor transfera povara costurilor ridicate către consumatori.
Acțiuni ale Comisiei Europene și impactul global
Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri de urgență pentru a reduce costurile energiei și a relaxat normele privind ajutoarele de stat pentru a-i ajuta pe fermieri. Totuși, soluțiile pentru criza îngrășămintelor nu vor rezolva problemele pe termen scurt. Planul de acțiune privind îngrășămintele, pe care comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, îl va dezvălui pe 19 mai, se bazează pe patru piloni: reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon și sprijinirea fermierilor în utilizarea unei cantități mai reduse de îngrășăminte. Efectele pozitive ale acestor inițiative nu se vor simți, însă, înainte de 2027, iar construcția unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani. Producția europeană este deja cu 19% sub nivelul din 2019.
Fermierii americani, care cumpără îngrășăminte mai aproape de momentul semănatului, resimt deja dificultățile la care Europa se așteaptă pentru anul viitor. Aproximativ 70% dintre ei afirmă că nu își permit să cumpere întreaga cantitate de îngrășăminte necesară anul acesta, iar Departamentul Agriculturii din SUA estimează că se vor obține cele mai mici recolte de grâu din 1919 până în prezent. Probleme similare legate de lipsa îngrășămintelor întâmpină și țări precum Brazilia și Etiopia, iar riscul producerii unui fenomen El Niño puternic, care aduce condiții meteo extreme, este de peste 90%.
China a agravat situația prin suspendarea exportului mai multor tipuri de îngrășăminte, ceea ce a condus la o criză care se dezvoltă lent. Programul Alimentar Mondial al ONU a avertizat că 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă dacă războiul din Iran va continua. Această criză este diferită de șocul provocat de războiul din Ucraina, având un impact gradual, dar cert.
