Grecia își întărește prezența militară în Cipru
Grecia a decis desfășurarea imediată a unor forțe navale și aeriene în sprijinul Ciprului, după ce o dronă de tip Shahed a lovit baza Forțelor Aeriene Regale Britanice de la Akrotiri. Această decizie marchează prima implicare directă a unui stat membru al Uniunii Europene în contextul campaniei americano-israeliene împotriva Iranului, declanșată în urmă cu trei zile.
Ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias, a anunțat că două fregate și două avioane de vânătoare F-16 vor fi dislocate imediat în zona insulei. „În urma atacurilor neprovocate asupra teritoriului Ciprului, Grecia va contribui în toate modurile posibile la apărarea Republicii Cipru, pentru a face față amenințărilor și acțiunilor ilegale care au loc pe teritoriul său”, a declarat Dendias.
Atacul nocturn și amenințările iraniene
Atacul a avut loc în timpul nopții, când un vehicul aerian fără pilot de tip Shahed a lovit baza britanică de la Akrotiri. Alte drone care vizau aceeași instalație militară au fost „interceptate cu succes”, conform purtătorului de cuvânt al guvernului cipriot, Konstantinos Letymbiotis.
Deși responsabilitatea atacului nu a fost confirmată oficial, un comandant de rang înalt al Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, generalul Sardar Jabbari, a amenințat cu intensificarea atacurilor asupra Ciprului, invocând o presupusă creștere a prezenței militare americane pe insulă. „Americanii și-au mutat majoritatea avioanelor în Cipru. Vom lansa rachete asupra Ciprului cu o intensitate atât de mare încât americanii vor fi obligați să părăsească insula”, a declarat Jabbari.
Este pentru prima dată din 1986 când o bază britanică din Cipru este atacată, eveniment similar având loc atunci când militanți libieni au lansat rachete asupra insulei. Deși aceste baze sunt teritoriu suveran britanic, Cipru este stat membru al Uniunii Europene și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. O reuniune ministerială a Uniunii Europene, programată pentru luni și marți pe insulă, a fost amânată în urma atacului.
Forțele navale și aeriene dislocate de Grecia
Atena a anunțat trimiterea fregatei Kimon, din clasa Belharra, precum și a unei a doua fregate echipate cu sistemul antidronă Kentauros. În plus, două avioane de vânătoare F-16 vor fi desfășurate în sprijinul Ciprului. Ministrul Nikos Dendias și șeful forțelor armate elene, generalul Dimitrios Choupis, urmează să se deplaseze marți pe insulă pentru a coordona pozițiile celor doi aliați.
Baza de la Akrotiri, situată în extremitatea sudică a Ciprului, în apropiere de orașul Limassol, este una dintre cele două baze pe care Marea Britanie le menține pe teritoriul fostei colonii, după independența din 1960. Instalația a fost folosită în trecut pentru operațiuni militare în Irak, Siria și Yemen. Atacul nocturn a provocat pagube limitate și nu s-a soldat cu victime.
Reacțiile oficiale
După confirmarea atacului, președintele Ciprului, Nicos Christodoulides, a declarat că „țara noastră nu participă în niciun fel și nu intenționează să ia parte la nicio operațiune militară”. Christodoulides a informat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre incident. Aceasta a subliniat că Cipru – și, implicit, Uniunea Europeană – nu a fost ținta directă a atacului, adăugând: „suntem alături de statele noastre membre în mod colectiv, ferm și fără echivoc în fața oricărei amenințări”.
În paralel, terminalul de pasageri al aeroportului din Paphos a fost evacuat temporar, după detectarea pe radar a unui obiect suspect. Locuitorilor din localitățile Timi, Anarita și Mandria li s-a recomandat să evite „deplasările inutile”. Mass-media cipriotă a relatat, de asemenea, apariția unui fum în apropierea celeilalte baze aeriene britanice, de la Dhekelia. Ministerul britanic de Externe a actualizat recomandările de călătorie pentru Cipru, avertizând cetățenii britanici cu privire la riscul crescut al tensiunilor regionale generate de războiul condus de SUA împotriva Iranului.
