Guvernul aprobă strategii inovatoare pentru reducerea emisiilor în sectorul energetic
Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență în ședința de joi, care include măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, aliniindu-se astfel la angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la cerințele Comisiei Europene. Actul normativ menține calendarul de închidere a capacităților pe bază de cărbune, eliminând unele prevederi anterioare și întărind mecanismele de sancționare a operatorilor.
Decizia este luată în contextul presiunilor legate de îndeplinirea jaloanelor asumate de România în PNRR și riscul de a pierde fonduri europene importante, dacă aceste angajamente nu sunt respectate.
Calendarul de eliminare a cărbunelui, menținut
Una dintre principalele prevederi ale ordonanței se referă la respectarea calendarului de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă. Guvernul își menține angajamentul de a elimina din sistem 1.045 MW până la finalul anului 2025 și încă 710 MW până la 31 august 2026, conform obligațiilor asumate la nivel european. Autoritățile subliniază caracterul ireversibil al acestor măsuri, conform Jalonului 114 din PNRR, care vizează decarbonizarea sectorului energetic.
Actul normativ abrogă și anumite dispoziții introduse prin OUG nr. 88/2022, care vizau reducerea puterii electrice instalate. Guvernul consideră că aceste prevederi ar fi permis îndeplinirea unor ținte din PNRR prin mecanisme considerate reversibile, contravinând cerințelor Comisiei Europene. Eliminarea lor are rolul de a alinia legislația națională la poziția instituțiilor europene și de a evita eventuale neconformități.
Sancțiuni mai dure pentru operatorii din energie
Noile reglementări introduc măsuri suplimentare pentru a asigura respectarea obligațiilor de către operatorii economici din sectorul energetic. Guvernul a avertizat că neîndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR poate genera prejudicii semnificative pentru statul român, inclusiv penalități externe estimate la până la 1,8 miliarde de euro. În acest context, regimul sancționator este întărit: pe lângă amenzile financiare, sunt prevăzute și măsuri suplimentare de constrângere, menite să descurajeze orice acțiuni care ar putea încălca prevederile legale sau care ar putea pune în pericol îndeplinirea jaloanelor asumate.
