Impactul anilor de studii universitare asupra pensionării
Perioada studiilor universitare poate fi valorificată la stabilirea pensiei, cu condiția ca facultatea să fi fost urmată cu frecvență și să fi fost absolvită cu diplomă. Anii petrecuți în învățământul superior nu reduc automat vârsta standard de pensionare și nu înlocuiesc stagiul complet de cotizare. Totuși, în anumite situații, acest interval poate completa cei cinci ani suplimentari necesari pentru pensionarea înainte de limita legală, fără diminuarea cuantumului. Aceste condiții sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Condițiile de recunoaștere a anilor de facultate
Legea pensiilor include studiile universitare în categoria perioadelor asimilate stagiului de cotizare. Sunt valorificate cursurile de zi sau, după caz, cu frecvență ale învățământului universitar, organizat conform legii, pe durata normală a studiilor, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă de licență, diplomă de master sau diplomă de doctor. Dovada trebuie făcută prin documentele corespunzătoare, iar simpla înscriere la facultate sau frecventarea cursurilor fără finalizarea studiilor nu este suficientă pentru recunoașterea intervalului.
„Prevederile Legii nr. 360/2023 îi avantajează pe românii care au realizat stagiul complet de cotizare de 35 de ani și au acumulat încă cinci ani suplimentari, fie contributivi, fie necontributivi. În această categorie pot fi incluse și perioadele corespunzătoare cursurilor de zi din învățământul universitar. Persoanele care îndeplinesc aceste condiții pot solicita pensionarea cu până la cinci ani înainte de vârsta standard, fără aplicarea penalizărilor”, a explicat Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București.
Absolvirea mai multor facultăți
Dacă o persoană a absolvit două sau mai multe programe universitare de același nivel, legea permite recunoașterea unei singure perioade de studii, la alegerea solicitantului. Perioadele asimilate, inclusiv anii de facultate, se valorifică doar dacă nu se suprapun cu stagii de cotizare. Astfel, lunile în care o persoană a lucrat și a plătit contribuții în timpul studiilor nu pot fi luate în calcul de două ori.
Articolul 56 din Legea pensiilor permite acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu cel mult cinci ani înaintea vârstei standard persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare și l-au depășit cu cel puțin cinci ani de stagiu de cotizare. Anii de facultate pot fi incluși în calculul acestei perioade suplimentare, alături de stagii contributive și de alte intervale recunoscute de lege, dar nu pot înlocui stagiul complet de cotizare.
Influența studiilor asupra valorii pensiei
Recunoașterea studiilor universitare are un impact asupra cuantumului pensiei. Conform reglementărilor din Legea nr. 360/2023, pentru fiecare lună eligibilă se acordă un punctaj lunar de 0,25 puncte. Astfel, pentru un an complet de studii, cele 12 punctaje lunare, fiecare de 0,25 puncte, sunt însumate, iar rezultatul este împărțit la 12, ceea ce duce la un punctaj anual de 0,25 puncte. Aceasta înseamnă că doi ani de facultate aduc 0,50 puncte, trei ani – 0,75 puncte, iar un program de patru ani valorează un punct. Pentru cinci ani rezultă 1,25 puncte, iar șase ani eligibili însumează 1,50 puncte.
Conform legii, pentru perioadele necontributive/asimilate realizate înainte de 1 aprilie 2001, se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net. Pentru perioadele asimilate realizate între 1 aprilie 2001 și intrarea în vigoare a legii, se folosește 25% din câștigul salarial mediu brut lunar.
Legea nr. 360/2023 a fost adoptată la 29 noiembrie 2023 și publicată în Monitorul Oficial nr. 1.089 din 4 decembrie 2023, cu principalele prevederi intrând în vigoare la 1 septembrie 2024, cu anumite excepții.