Impactul crizei din Orientul Mijlociu și al fluctuațiilor prețului petrolului asupra economiei
Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului aduc riscuri de contagiune pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Oficialul a subliniat că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar adăuga 0,3 puncte procentuale la inflație.
Marinescu a declarat că reducerea deficitului bugetar „nu este opțională”, ci o condiție esențială pentru credibilitatea statului, cerând adoptarea cât mai rapidă a bugetului pentru 2026. În deschiderea evenimentului Rethink Romania, găzduit de Banca Națională, el a subliniat că războiul și turbulențele geopolitice globale fac necesare politici economice prudente mai acute ca oricând.
Riscurile de contagiune și impactul prețului petrolului asupra inflației
Conform oficialului BNR, România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă comparativ cu alte economii europene, de aproximativ 1,5% din PIB ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu o tendință de scădere spre 1% în 2025. Cu toate acestea, expunerea țării prin canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă.
„Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent,” a explicat Cosmin Marinescu.
Consolidarea fiscală și ajustarea deficitelor externe
Un punct central al discursului a fost sănătatea finanțelor publice. Reprezentantul băncii centrale a reiterat că nu există o alternativă rațională la consolidarea bugetară, care presupune consecvență multianuală. BNR privește cu maximă seriozitate acest proces, având în vedere impactul direct asupra presiunilor inflaționiste și al riscului suveran.
„Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Numai astfel putem reveni la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale,” a declarat el.
Conform datelor prezentate, efortul de ajustare a poziției bugetare în 2025, evaluat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB, nu s-a tradus printr-o reducere proporțională a deficitului de cont curent, care a scăzut ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025. Totuși, acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, care nu generează datorie, urmează să se îmbunătățească de la 42% în 2025 la un nivel estimat de 57% în anul curent, grație intrărilor de fonduri europene.
Schimbarea modelului de creștere și urgența fondurilor europene
Marinescu a subliniat că economia românească își schimbă treptat motoarele, trecând de la o creștere bazată pe consum la una susținută de investiții. Pentru anul 2025, marcat de presiunea ajustărilor fiscal-bugetare, creșterea economică este estimată la 0,7%. În această evoluție, contribuția investițiilor a fost de 1 punct procentual, depășind aportul consumului, de doar 0,4 puncte procentuale.
„Trebuie să continuăm și să accelerăm acest parcurs pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă,” a adăugat el. Marinescu a subliniat importanța unui buget aprobat curând pentru 2026, care ar oferi un semnal puternic de stabilitate.
El a reiterat, în prezența ministrului Dragoș Pîslaru, că 2026 trebuie să fie „anul fondurilor europene”, subliniind că utilizarea acestor resurse financiare rămâne critică, deoarece finanțarea europeană a investițiilor reduce presiunea pe cheltuielile publice și contribuie decisiv la creșterea veniturilor la buget.
