Încrederea în economia României se scufundă: pesimismul consumatorilor atinge noi culmi
Indicele de încredere în economie s-a contractat pentru a treia lună consecutiv și a intrat în zona care semnalizează recesiunea, evidențiind un declin puternic al încrederii consumatorilor. Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a scăzut în iunie la 97 de puncte, de la 99,3 puncte în mai, 100,6 puncte în aprilie și 102,4 puncte în martie. La nivelul Uniunii Europene, ESI a scăzut cu 1 punct, ajungând la 94 de puncte.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei și ale consumatorilor, având un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, o economie în creștere, în timp ce o valoare sub acest nivel arată o contracție.
În trimestrul al doilea, media ESI a fost de 99 de puncte, comparativ cu 101,1 puncte în primul trimestru din acest an și 104,2 puncte în trimestrul patru din 2022. Creșterea economică anuală a încetinit la 0,3% în primul trimestru din acest an, față de 0,5% în T4, iar anul trecut PIB a crescut cu doar 0,8%. „Discuțiile despre măsurile de consolidare fiscală au apăsat pe încrederea consumatorilor”, a declarat un analist BCR.
Indicele de încredere al consumatorilor a scăzut cu peste 9 puncte față de luna precedentă, ajungând la cel mai scăzut nivel de după martie 2023. Respondenții la chestionar indică o deteriorare a situației financiare în ultimul an și așteptări pentru o deteriorare suplimentară în următoarele 12 luni. De asemenea, populația și-a redus intențiile de achiziții majore în următoarele 12 luni, ceea ce ar putea reduce suplimentar dinamica consumului.
Băncile și-au redus prognozele de creștere economică pentru acest an. BCR estimează o dinamică a PIB-ului de 1,3% (redusă de la 1,8%), anticipând că investițiile, finanțate cu fonduri UE, vor crește mai rapid decât consumul gospodăriilor, care va fi presat de măsurile fiscale. Guvernul a anunțat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar prin creșteri de taxe, impozite și accize, precum și prin reducerea unor cheltuieli. Deficitul bugetar la cinci luni era de 3,4% din PIB, similar cu nivelul înregistrat anul trecut în aceeași perioadă. La finele lui 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, un nivel mai mare decât cel din pandemie și similar cu cel din timpul recesiunii din 2009.
Referitor la ESI, sondajul arată o creștere ușoară de 0,5 puncte a încrederii în industrie, unde managerii estimează o creștere a producției. În sectorul serviciilor, indicatorul a crescut cu 0,1 punct, iar managerii estimează o creștere a cererii în ultimul trimestru, așteptându-se la o ușoară îmbunătățire a acesteia în perioada următoare. În comerțul cu amănuntul, indicele a scăzut cu 0,9 puncte față de luna precedentă, pe fondul evaluărilor mai slabe în ceea ce privește vânzările.
De asemenea, indicele a scăzut cu 0,3 puncte în sectorul construcțiilor, iar indicatorul privind intențiile de angajare s-a redus de la 105,2 puncte la 103,8 puncte.
