Încrederea românilor în justiție: un paradox sociologic în plină desfășurare
Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, doar 25,5% dintre români au încredere mare în Justiție, iar 70,5% afirmă că au destul de puțină, foarte puțină sau deloc încredere. În detaliu, 9,5% dintre respondenți au declarat că au foarte multă încredere, iar 16% destul de multă, în timp ce 4% nu au știut sau nu au răspuns.
Un aspect alarmant al sondajului este că, deși peste 92% dintre participanți consideră esențială independența sistemului judiciar față de influențele politice (73,7% foarte importantă și 18,6% destul de importantă), doar 23,7% cred că Justiția este cu adevărat independentă. În contrast, 67,4% consideră că sistemul este vulnerabil la influențe externe.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat o ruptură structurală între așteptările cetățenilor și realitatea sistemului judiciar. „Se conturează un paradox sociologic: tocmai grupurile mai educate, urbane și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice,” a afirmat acesta, evidențiind că neîncrederea nu provine din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate.
Percepția asupra aplicării legii este și ea îngrijorătoare. Numai 16,6% dintre români consideră că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, în scădere față de 19,8% în aprilie 2023. Pe de altă parte, 80,2% cred că legea este aplicată inegal, o creștere semnificativă față de 68,5% în urmă cu câteva luni.
Grupurile care manifestă o încredere mai mare în Justiție decât media sunt votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani și cei cu educație primară. În contrast, cei cu un nivel ridicat de neîncredere includ votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din mediul urban mare.
Metodologia sondajului a implicat 1.100 de interviuri telefonice (CATI) realizate între 12 și 15 ianuarie 2026, cu o eroare maximă de ±3% și un grad de încredere de 95%. Eșantionul a fost reprezentativ pe categorii socio-demografice (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
