Mariana Gâju, prim-vicepreședinte ACoR, atrage atenția asupra inechității în distribuirea fondurilor pentru primăriile rurale
În perioada 16–20 august 2026, la hotelul Alpin din stațiunea Poiana Brașov, a avut loc o ședință extraordinară a Consiliului director al Asociației Comunelor din România (ACoR). Evenimentul a fost dedicat dezbaterii unor teme de actualitate pentru administrația publică locală și stabilirii principalelor priorități și direcții de acțiune ale Asociației pentru perioada următoare.
Primarii comunelor cer mai mulți bani pentru proiectele din mediul rural, solicitând acces mai larg la fondurile destinate reabilitării blocurilor, drumurilor, podurilor, canalizării pluviale, rețelelor de gaze, infrastructurii sociale și parcurilor industriale. La întâlnirea ACoR de la Poiana Brașov, Mariana Gâju, prim-vicepreședinte al ACoR și primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, a cerut ca o parte din fondurile destinate mediului urban să fie transferite către comune.
Una dintre problemele ridicate a fost reabilitarea blocurilor din mediul rural. Mariana Gâju a subliniat că „în mediul rural sunt necesare fonduri pentru investiții precum eficientizarea energetică a blocurilor și reabilitarea acestora, pentru care nu au fost suficienți bani alocați prin PNRR”. Cererea de finanțare vizează și lucrări de infrastructură pentru care administrațiile locale au deja studii de fezabilitate, incluzând drumuri, poduri, podețe, trotuare, rețele de canalizare pluvială și rețele de gaze naturale.
„Schimbările climatice există și în mediul rural. Numai în baza studiilor de fezabilitate existente sunt necesare investiții pentru construirea drumurilor, podurilor, podețelor, trotuarelor, rețelelor de canalizare pluvială sau rețelelor de gaze naturale”, a afirmat prim-vicepreședintele ACoR. Primarii au ridicat și problema investițiilor care pot aduce venituri la bugetele locale. Gâju a solicitat posibilitatea finanțării unor parcuri industriale în comune, care să creeze locuri de muncă și venituri pentru administrațiile locale.
Pe agendă s-au aflat și proiectele pentru refacerea patrimoniului cultural, infrastructură socială și regenerare. „Proiecte integrate pentru regenerare urbană, refacerea patrimoniului cultural și infrastructură socială sunt, în egală măsură, investiții necesare și în mediul rural. Am solicitat transfer de fonduri de la urban la rural”, a adăugat Mariana Gâju. La întâlnire a participat și Vasile Asandei, președintele Asociației Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România, care a menționat că 10% din sumele alocate de Comisia Europeană vor fi distribuite pentru dezvoltarea mediului rural.
Mariana Gâju a contestat diferența dintre alocările pentru orașe și cele pentru comune, invocând ponderea mediului rural în România: „Nu este posibilă o asemenea discriminare când ne adresăm celor 2.862 de comune care ocupă peste 87% din teritoriul României și populația din mediul rural reprezintă 49% din populația României!”
Reuniunea de la Poiana Brașov a adus în discuție atât proiectele pentru infrastructura de bază, cât și investițiile pentru locuire, dezvoltare economică, patrimoniu și servicii sociale, pentru care primarii cer o parte mai mare din fondurile disponibile.
