Momentul aderării României la Zona Euro
România a îndeplinit condițiile de aderare la moneda Euro în perioada 2013-2015, însă a renunțat la orizontul de timp pentru adoptare în momentul în care nu a mai fost respectată ținta fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Isărescu a subliniat că ultima ședință privind adoptarea monedei euro a avut loc în 2018, la Academia Română, și a menționat că discuțiile pe această temă ar putea fi reluate în termen de 5-7 ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile de aderare prin 2013, 2014, 2015. A fost și o decizie politică. Președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a adăugat că, din perspectiva tehnică, România ar putea fi pregătită să tipărească euro până la finalul anului, dar a evidențiat că nu există un orizont de timp clar pentru adoptarea monedei euro. „S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală”, a declarat acesta.
În 2018, BNR a decis să nu mai colaboreze în privința adopției monedei euro. „Dacă îmi aduc bine aminte, ultima ședință a fost la Academia Română. Am renunțat și noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că peste cinci sau șapte ani mai discutăm”, a concluzionat Isărescu.
