Negocieri tensionate între Trump și Putin: De ce s-ar putea sfârși în zadar căutarea păcii în Ucraina
Războiul din Ucraina, declanșat de invazia la scară largă a Rusiei, în februarie 2022, continuă fără semne de liniștire. În estul Ucrainei, Rusia își menține avansul, iar atacurile aeriene au loc aproape în fiecare noapte. Rafinăriile și instalațiile energetice ruse sunt atacate frecvent de dronele din Kiev, conform raportărilor BBC.
În perioada mai-iulie a acestui an, au avut loc trei runde de negocieri între Rusia și Ucraina, organizate la cererea lui Donald Trump, dar acestea nu au reușit să apropie cele două părți de o soluție de pace. Liderul american speră că, asumându-și rolul de mediator, va reuși să obțină un armistițiu. Însă, prăpastia dintre Kiev și Moscova este atât de mare încât negocierile mediate de Trump ar putea fi dificile, consideră jurnaliștii britanici.
Kremlinul a confirmat o întâlnire viitoare între Donald Trump și Vladimir Putin. „Sunt aici pentru a pune capăt războiului”, a declarat liderul american. Într-un memorandum prezentat ucrainienilor de Rusia, în iunie, Moscova și-a expus cerințele maximaliste pentru o „soluționare definitivă” a conflictului, care includ recunoașterea suveranității ruse asupra regiunilor ucrainene Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojia și Herson, precum și acceptarea de către Ucraina a demilitarizării, neutralității, neimplicării militare străine și organizării de noi alegeri.
Vladimir Putin a afirmat că Ucraina va trebui să anuleze un decret care exclude efectiv negocierile cu Rusia, dacă se dorește continuarea discuțiilor pentru a pune capăt războiului. Analistul politic rus Tatiana Stanovaya a subliniat că, deși Rusia poate prezenta concesii pentru a crea impresia de deschidere, poziția de bază rămâne: Rusia vrea ca Kievul să se predea.
După o întâlnire între Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, secretarul de stat american Marco Rubio a menționat că Washingtonul înțelege mai bine condițiile în care Rusia ar fi dispusă să încheie războiul. Totuși, nu există dovezi că aceste condiții s-au schimbat. Putin a reafirmat că obiectivele Rusiei, comunicate în iunie, rămân neschimbate, ceea ce sugerează că, în ciuda întâlnirii planificate între Trump și Putin, Kremlinul nu este pregătit să renunțe la cerințele sale stricte.
Un motiv pentru care Putin ar fi de acord să participe la negocieri ar putea fi speranța că dialogul ar putea preveni sancțiunile secundare pe care Trump le-a amenințat, ținând cont de partenerii comerciali ai Moscovei. De asemenea, Kremlinul ar putea considera că îl poate convinge pe Trump de meritele condițiilor sale pentru a pune capăt războiului.
La începutul celui de-al doilea mandat, Trump părea mai aliniat cu Rusia decât cu Ucraina, etichetându-l pe Zelenski drept „dictator” și sugerând că acesta este vinovat pentru conflictul cu Rusia. Deși și-a exprimat ulterior nerăbdarea față de Putin, Trump a evitat să declare dacă crede că liderul rus l-a mințit în privința disponibilității sale de a ajunge la un acord de încetare a focului.
Kievul a exprimat dorința de a fi implicat în orice negocieri de încetare a focului pentru a evita influența lui Putin asupra lui Trump. De asemenea, Trump a sugerat organizarea unei întâlniri trilaterale cu Putin și Zelenski, dar Kremlinul a respins această idee, afirmând că nu există motive pentru o întâlnire între cei doi lideri până când nu se ajunge la „acorduri specifice”.
Unii politicieni ucraineni și-au exprimat îngrijorarea că o întâlnire între Trump și Putin ar putea duce la cedări teritoriale din partea Ucrainei. Deputata ucraineană Irina Herashchenko a subliniat că absența de la masa negocierilor ar fi „foarte periculoasă” pentru Kiev. „Ucraina nu se teme de întâlniri și așteaptă aceeași abordare curajoasă din partea Rusiei”, a declarat Zelenski, evidențiind prăpastia care continuă să existe între Rusia și Ucraina.
