Transnistria se află pe marginea prăpastiei
Regiunea separatistă Transnistria se confruntă cu o criză economică severă, fără fonduri pentru pensii, iar salariile sunt plătite cu întârziere. Băncile din regiune nu mai au lichidități, iar lipsa banilor pentru achitarea tranzitului de gaze a dus la o situație dramatică. Industria este în declin, exporturile scăzând cu 60% comparativ cu anii anteriori.
Relația economică a Transnistriei cu Rusia a devenit nesemnificativă, exporturile către Rusia diminuându-se de la 252,9 milioane de euro în 2008 la doar 21,1 milioane de euro în 2024. Uniunea Europeană absoarbe peste 78% din produsele transnistrene în baza Acordului de Liber Schimb semnat cu Moldova în 2014.
Șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski, a instituit un „regim special de criză economică de proporții”. Criza economică este justificată prin limitarea aprovizionării cu gaze și reducerea veniturilor bugetare, după ce Chișinăul a încetat să cumpere curent din Transnistria începând cu 1 ianuarie 2025. Pseudo-ministrul economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a declarat că sectorul energetic este în colaps, fără perspective de ameliorare pentru 2025, acuzând sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei.
Tiraspolul a solicitat Rusiei un ajutor financiar de 200 milioane de dolari, fără a primi răspuns. Oligarhul local Viktor Gușan, care controlează economia regiunii, a fost nevoit să aloce personal 35 de milioane de „ruble transnistrene” (aproximativ 1,8 milioane de euro) pentru bugetul Tiraspolului, fără de care orașul ar fi fost paralizat.
Chișinăul nu mai finanțează „călăul” Transnistriei, iar centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist, funcționează în pierdere de opt luni din cauza lipsei de fonduri. Veniturile cetățenilor sunt foarte mici, iar mulți dintre aceștia caută refugiu pe malul drept al Nistrului. Populația se aprovizionează cu bunuri de pe partea controlată de autoritățile constituționale.
Piramida separatistă de la Tiraspol se prăbușește după ce Chișinăul a suspendat finanțarea prin achiziția de energie electrică și a somat Tiraspolul să își achite datoriile pentru tranzitul de gaze. Deși regimul separatist se află pe marginea prăpastiei, mizează pe o eventuală victorie a rușilor în Ucraina, care ar putea facilita o joncțiune cu Transnistria.
În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Moldova, Kremlinul speră să preia controlul asupra Chișinăului, astfel încât cetățenii moldoveni să fie din nou nevoiți să finanțeze regimul separatist. Chișinăul a primit semnale că Rusia ar putea utiliza Transnistria în acest scop, inclusiv prin transportarea organizată a alegătorilor pro-ruși și provocări menite să inducă frica în rândul electoratului.
Guvernul moldovean a demascat planurile Rusiei de a folosi Transnistria împotriva Chișinăului. Autoritățile moldovene, cu sprijinul Uniunii Europene, gestionează situația economică generată de criza din Transnistria. Rusia a declanșat colapsul regiunii pentru a destabiliza Republica Moldova pe multiple planuri.
Deși Uniunea Europeană a oferit o soluție financiară pentru criza energetică din Transnistria (60 de milioane de euro pentru procurarea gazelor, în schimbul democratizării regiunii), regimul separatist a refuzat oferta, preferând loialitatea față de Rusia. Conducerea de la Tiraspol este presată să adopte o poziție mai dură față de Chișinău și să continue acțiunile de destabilizare.
Chișinăul nu va oferi niciun ajutor financiar fără evacuarea armatei ruse din Transnistria. Descompunerea enclavei separatiste ar putea afecta economic Republica Moldova, dar guvernul are un plan pentru a gestiona această situație. Din 1 august 2025, companiile Gazprom nu vor mai fi implicate în aprovizionarea cu gaze a consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. Linia electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care va conecta direct sistemul energetic al Republicii Moldova la cel european, este aproape finalizată.
În Transnistria, situația se va înrăutăți în continuare, iar enclavei separatiste pro-ruse nu îi va mai fi posibilă existența în forma actuală. Uniunea Europeană și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au declarat că nu vor oferi fonduri pentru Transnistria atâta timp cât armata rusă va staționa ilegal în regiune.
„Rusia își menține armata acolo, administrează de facto această regiune. Rusia încearcă să folosească această regiune împotriva țării noastre. În aceste condiții, evident că nu putem să finanțăm. Nu putem construi acolo drumuri sau școli, pentru că ele nu fac parte din sistemul nostru educațional”, a afirmat șefa statului.
