Nicușor Dan a atacat la CCR legislația recentă privind integritatea
Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu legea Agenției Naționale de Integritate (ANI), contestând mai multe prevederi pe care le consideră neconstituționale. Printre acestea se numără extinderea obligației de declarare a averii și intereselor la partenerii de viață, precum și încetarea unor mandate aflate deja în exercițiu.
Șeful statului susține că noile dispoziții încalcă dreptul la viață privată, principiul neretroactivității și pot conduce la aplicarea arbitrară a legii. CCR urmează să discute sesizarea pe 12 august, în cadrul aceleași ședințe fiind programată și o altă sesizare pe legea biodiversității formulată de AUR și SOS România.
Detalii despre sesizare
De asemenea, în ședința din 12 august a CCR, vor fi discutate alte sesizări referitoare la legea privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, precum și la legea privind acordul de împrumut cu Banca Mondială, ambele formulate de AUR și SOS România.
Nicușor Dan contestă legea adoptată de Parlament, argumentând că, deși actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară și reprezintă un angajament asumat de România prin PNRR, anumite prevederi sunt arbitrare și contravin Constituției.
Prevederi contestate
Una dintre prevederile contestate extinde obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Sesizarea arată că această formulare nu oferă criterii obiective pentru stabilirea persoanelor vizate și poate conduce la aplicarea neunitară a legii.
În sesizare se menționează: „Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025.” De asemenea, se afirmă că răspunderea specifică persoanelor care dețin funcții publice nu poate fi extinsă asupra unor persoane care nu exercită o funcție publică și nu au prerogative de autoritate.
Administrația Prezidențială subliniază că obligarea partenerilor de viață la publicarea informațiilor privind averea reprezintă o ingerință în viața privată și trebuie să respecte criterii clare pentru a putea fi aplicată.
Interdicția privind funcțiile publice
Un alt punct contestat vizează interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică, transformând această interdicție, care producea efecte pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercițiu. Președintele susține că prevederea încalcă principiul neretroactivității legii, consacrat de Constituție.
În cazul funcțiilor obținute prin alegeri, se invocă și afectarea voinței alegătorilor, întrucât sancțiunea ar interveni asupra unui mandat câștigat în baza regulilor în vigoare la momentul scrutinului.
Nicușor Dan afirmă că legislația privind integritatea trebuie modificată, însă soluția adoptată de Parlament trebuie să fie clară și constituțională. El subliniază că România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității.
