O privire detaliată asupra unui model inadecvat pentru Varșovia: Polonia, victima campaniilor de dezinformare înaintea atacurilor cu drone
Deși politicienii polonezi au avertizat de mult timp că agresiunea rusă s-ar putea extinde și mai mult spre vest, incursiunea din 10 septembrie a aproape 20 de drone rusești pare să-i fi luat prin surprindere. În ultimele luni, a devenit din ce în ce mai la modă să le spună alegătorilor că „acesta nu este războiul nostru”, conform analistului publicației European Pravda.
Pe 10 septembrie, conducerea militară a Poloniei a reacționat rapid și decisiv la mișcarea Rusiei: avioane de vânătoare au fost trimise în misiune, unele drone au fost doborâte, iar oficialii au declarat clar că țara a fost atacată. Totuși, un răspuns autentic la provocarea Rusiei nu s-a materializat. Răspunsul ineficient al Varșoviei nu este doar rezultatul ignorării amenințării, ci și al reacției lente a Washingtonului. Politica externă și de securitate a Poloniei este orientată mult mai puternic către Statele Unite decât, de exemplu, guvernele Franței sau Germaniei. Răspunsul lent al Americii este un semn rău nu doar pentru polonezi, ci și pentru Ucraina. Polonia își îndeplinește cu sârguință îndatoririle de principal partener logistic al Kievului, în parte pentru că se simte relativ în siguranță. Pasivitatea SUA subminează acest sentiment de siguranță și întărește sentimentul de impunitate al Kremlinului.
Cum a reacționat politicul de la Varșovia
Printre consecințele politice interne interesante ale atacului Rusiei se numără reacția divizată a extremei drepte poloneze. Curentul principal, Lege și Justiție și Coaliția Civică, au reacționat în moduri similare, fără a uita să se critice reciproc. În schimb, popularul partid de extremă dreapta Confederația, care a obținut între 10-15% în sondaje în ultimele șase luni, și cercurile aliate au arătat o divizare clară.
Vicepreședintele Sejmului, Krzysztof Bosak, a respins ca teorii conspiraționiste afirmațiile potrivit cărora dronele ucrainene au încălcat spațiul aerian al Poloniei sau că Ucraina le-a permis în mod deliberat să treacă. Pe de altă parte, colegul său de partid, Sławomir Mentzen, a obținut un scor remarcabil de 15% la ultimele alegeri prezidențiale. Mentzen îl critică pe premierul Tusk și pe partidul Lege și Justiție pentru că au lăsat țara nepregătită pentru un atac cu drone, solicitând reducerea programelor sociale în favoarea cheltuielilor de apărare, dar omite constant faptul că atacul a fost rusesc și că Rusia reprezintă o amenințare pentru Polonia. Criticile constante la adresa prezenței migranților și refugiaților ucraineni și apelurile la blocarea aderării Kievului la NATO subliniază o amnezie selectivă în ceea ce privește Kremlinul.
Isterie anti-Ucraina
O altă evoluție gravă în Polonia după 10 septembrie a fost valul de propagandă pro-rusă și creșterea isteriei anti-ucrainene, observate de cel puțin câteva luni. Conform cercetărilor efectuate de Res Futura, cea mai mare parte a comentariilor de pe Facebook din 10 septembrie (38% din total) au dat vina pe Ucraina pentru atacul asupra polonezilor. Acest val de dezinformare cu privire la presupusul rol al Ucrainei în atacul cu drone s-a suprapus peste o campanie de ură deja în curs împotriva ucrainenilor din Polonia. Prim-ministrul Donald Tusk și noul președinte Karol Nawrocki, deși rivali, au alimentat amândoi retorica anti-ucraineană în încercarea de a câștiga voturile alegătorilor de extremă dreapta ai Confederației.
Proliferarea știrilor false pro-ruse și a urii anti-ucrainene pe rețelele de socializare reprezintă un pericol real pentru cetățenii ucraineni care trăiesc în Polonia.
