O provocare dincolo de capitularea Ucrainei
Dincolo de armistițiu, ucrainenii sunt disponibili să stabilească o agendă privind pacea. Totuși, realitatea de pe teren arată că Federația Rusă nu a renunțat la niciunul dintre obiectivele sale. Rusia urmărește să creeze o fractură în relația transatlantică, a declarat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și fost consilier prezidențial.
Acordul de inițiativă Witkoff – Dmitriev
Planul de pace american în 28 de puncte, destinat încetării războiului dintre Rusia și Ucraina, a rezultat din negocieri secrete între reprezentantul special al președintelui american, Steve Witkoff, și reprezentantul special al dictatorului rus, Kirill Dmitriev. Diaconescu a explicat că acest acord nu a fost asumat total de către niciuna dintre părți, iar contextul este extrem de complicat. Situația militară de pe front în Ucraina evidențiază o insistență din partea Federației Ruse pentru escaladarea conflictului.
Controlul teritorial în Donbas
În prezent, ucrainenii controlează doar 10% din teritoriul Donbas, adică aproximativ 5.000 de kilometri pătrați. În sud, ofensiva Federației Ruse continuă, cu scopul de a ajunge la Marea Neagră și Crimeea. Aceste elemente, alături de demersurile politico-strategice, fac parte din dezbaterile dintre părțile implicate.
Inacceptabilitatea primei variante a acordului
Diaconescu a subliniat că prima variantă a acordului era inacceptabilă pentru Ucraina. În prezent, nimeni nu poate ceda teritoriu fără un acord referitor la referendum și constituțional. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică nu poate lua o decizie negativă privind o posibilă aderare a Ucrainei fără a modifica Tratatul de la Washington, care nu a fost amendat decât în caz de aderare a unor noi state.
Realitatea relațiilor internaționale
Diaconescu a evidențiat că, în prezent, conceptul de aliați și inamici s-a fluidizat, menționând că aceleași state pot fi atât aliate, cât și inamice simultan. Lumea liberă își dorește un armistițiu pentru a preveni pierderea de vieți omenești, iar ucrainenii sunt deschiși la negocieri, însă Federația Rusă pare să impună o agendă diferită.
Implicarea României în contextul păcii
În opinia lui Diaconescu, întreaga lume liberă este atentă la respectarea principiului că frontierele nu trebuie să se schimbe prin forță. Aceasta a fost o normă respectată atât de Tratatul de la Varșovia, cât și de NATO înainte de 1990. Dacă se va oferi un conținut demersurilor legate de Federația Rusă, precedentul ar putea deveni sustenabil, generând probleme pentru România. O recunoaștere de facto a Crimeei ca parte a Federației Ruse ar putea afecta întregul proces de delimitare a spațiilor maritime în Marea Neagră.
