Impactul părăsirii satelor asupra incendiilor catastrofale din Europa
Incendiile de vegetație care au devastat Europa în această vară au fost amplificate de depopularea comunităților rurale. Exodul sătenilor către orașe a transformat vaste suprafețe de terenuri agricole în vegetație sălbatică extrem de inflamabilă. Valurile de căldură fără precedent, corelate cu schimbările climatice, au dus la incendii ce au ucis aproximativ 20 de persoane în Grecia, Turcia și Cipru, în lunile iunie și iulie, urmate de alte opt decese în incendiile din Spania și Portugalia în august.
„Pe măsură ce zonele rurale se golesc, terenurile abandonate alimentează incendiile de vegetație”, a declarat Lamia Kamal-Chaoui, director al Centrului pentru Antreprenoriat, IMM-uri, Regiuni și Orașe din cadrul OCDE. Potrivit lui Kamal-Chaoui, soluția constă în combinarea măsurilor preventive puternice și a celor de stingere a incendiilor cu eforturi de revitalizare a economiilor rurale.
În contrast cu situația din SUA, unde orașe precum Los Angeles au fost afectate de incendii din cauza expansiunii urbane în zone semi-rurale vulnerabile, în Europa se observă o invazie a pădurilor și hățișurilor în satele abandonate. Expertul în silvicultură și agricultură, Victor Fernandez Garcia, a subliniat că hățișul și pădurile invadează satele, crescând riscul incendiilor.
În acest an, valul de căldură din Europa a fost cel mai intens de la începutul monitorizării, în 1975. Temperaturile au depășit 40 de grade Celsius, cu o medie de 4,6 grade peste nivelul normal pentru această perioadă. În Spania, mii de oameni au fost evacuați, iar o zonă de două ori mai mare decât Londra metropolitană a fost cuprinsă de flăcări, cu peste 400.000 de hectare distruse, cea mai mare suprafață afectată din 1994 până în prezent.
Declinul agriculturii rurale a expus multe sate care odată beneficiau de protecție datorită țarcurilor pentru animale, pășunilor și grădinilor de legume, care acționau ca bariere în fața incendiilor, conform lui Garcia. De exemplu, în provincia Leon din Spania, numărul fermelor de oi și capre a scăzut de la 34.000 în 1962 la puțin peste 1.000 în 2020.
Depopularea satelor a dus la o diminuare a numărului de persoane expuse incendiilor, dar a creat comunități formate predominant din persoane în vârstă, mult mai vulnerabile. Profesorul de ecologie Francisco Martin Azcarate a afirmat că incendiile au evoluat de la evenimente frecvente, dar mici, la incendii extinse și intense. Aceste incendii uriașe au capacitatea de a se răspândi pe suprafețe de zeci de mii de hectare și „sunt practic imposibil de oprit cu resursele pe care le avem”, a adăugat Azcarate.
Profesorul a sugerat că satele și orașele ar trebui protejate prin crearea unui perimetru în jurul lor, unde vegetația să fie limitată. Cercetătorul Jose Pereira de la Centrul de Cercetări Forestiere din Portugalia a menționat că refacerea păstoritului ar putea fi o soluție pentru rediversificarea utilizării pământurilor rurale, subliniind importanța dezvoltării rurale pentru menținerea unei populații locale capabile să administreze terenurile.
