Pajiști subacvatice și recife artificiale în România
România a realizat o premieră în domeniul protecției mediului la Marea Neagră, prin constituirea pajiștilor subacvatice de iarbă de mare și crearea de recife artificiale în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus. Specialiștii au plantat peste 10 hectare de Zostera Noltii, denumită „plămânul mării”, datorită capacității sale de a absorbi dioxidul de carbon.
Proiectul, considerat cel mai mare din istoria României, s-a finalizat cu succes, având ca scop reducerea efectelor eroziunii costiere și reconstrucția ecologică marină. Pe lângă cele 10 hectare de iarbă de mare, au fost amenajate și aproximativ 10 hectare pentru specia Cystoseira Barbata (algă brună). Această inițiativă, care a inclus implantarea ierbii de mare și extinderea pajiștilor submarine, a avut un impact semnificativ asupra biodiversității marine.
Iarba de mare (Zostera Noltii) are un rol crucial în captarea carbonului, stabilizarea fundului marin și susținerea vieții marine. Implantarea s-a realizat prin translocarea de exemplare adulte și sădirea de semințe în mediu semi-controlat, fiind o operațiune nouă în România, desfășurată la o scară mai mare decât în trecut.
Experții au stabilit că metodele de ancorare pot îmbunătăți supraviețuirea plantelor cu până la 84%. Transplanturile de gazon de Zostera Noltii au avut rate de succes mai mari comparativ cu transplanturile de lăstari individuali. Utilizarea semințelor a fost inițial considerată neaplicabilă, dar investigațiile suplimentare au permis reconsiderarea acestei metode pentru viitoarele implantări.
În anul 2023, transplantarea de gazon a fost identificată ca fiind cea mai viabilă metodă de restaurare, având cele mai mari șanse de succes. Sprijinul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” a fost esențial pentru identificarea amplasamentelor donatoare.
Lucrările de mediu continuă în anii 2024 și 2025, cu implantarea de arii de Zostera Noltii, construirea de recife artificiale din materiale recuperate și transplantarea de Cystoseira Barbata. Proiectul va include, până în 2027, amenajarea a peste 300.000 de metri pătrați pentru iarba de mare și aproape 400.000 de metri pătrați pentru Cystoseira Barbata, precum și un număr total de 13 recife artificiale.
Finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare și continuând prin Programul Dezvoltare Durabilă, proiectul se aliniază cu Pactul Verde European și Strategia UE pentru biodiversitate 2030. Acesta vizează restaurarea a cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime până în 2030, punând accent pe ecosistemele esențiale pentru biodiversitate și climă.
Proiectul, intitulat „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE FAZA II (2014-2020) ETAPA II”, are o extindere totală de 30,5 km și include 11 loturi, având ca scop protecția zonei costiere împotriva eroziunii, ținând cont de schimbările climatice. Acesta reprezintă un efort instituțional de aproximativ 20 de ani și plasează România pe harta restaurării ecosistemelor marine în Europa.
Beneficiarii reali ai proiectului sunt statul român, riveranii Mării Negre, biodiversitatea și calitatea apei marine, precum și cetățenii Uniunii Europene, care vor beneficia de dezvoltare durabilă bazată pe soluții în strânsă legătură cu natura. Proiectul are potențialul de a genera beneficii sociale și economice pe termen lung pentru comunitățile de coastă, protejându-le împotriva efectelor schimbărilor climatice.
