Peregrinările juridice ale lui Ionel Bucur în căutarea compensării
Ionel Bucur, fostul director al Centralei Nuclearoelectrice (CNE) de la Cernavodă între 1996 și 2016, a ajuns la Curtea Supremă în două procese intentate împotriva Statului Român pentru daune, ca urmare a anchetei DNA. Acuzat de abuz în serviciu și conflict de interese, Bucur a fost achitat definitiv de procurorii DNA, care au stabilit că „fapta nu există“.
În unul dintre procesele intentate Statului Român, Bucur a obținut dreptul la daune morale și materiale. În prezent, el este consilier județean din partea PSD în Consiliul Județean Constanța, legislatura 2024 – 2028.
Detalii despre procesele de la Curtea Supremă
Pe 20 februarie 2026, au fost înregistrate la Curtea Supremă două dosare în care Ionel Bucur cere daune de la Statul Român. Ambele dosare sunt în procedura de filtru, iar după finalizarea acesteia, cauzele vor fi repartizate aleatoriu unor complete de judecată din cadrul Secției I Civile. Hotărârile judecătorilor vor fi definitive.
Primul dosar
Primul dosar, cu indicativul 2700/118/2024, a fost înregistrat pe rolul Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Obiectul dosarului este o acțiune în răspundere delictuală, în care atât Ionel Bucur, cât și Statul Român prin Ministerul Finanțelor sunt recurenți. Ambele părți au contestat decizia Curții de Apel Constanța, care a respins apelurile formulate.
Judecătorii de la Tribunalul Constanța au decis că Bucur are dreptul la daune materiale, inclusiv cheltuieli de judecată și alte cheltuieli actualizate cu indicele de inflație. De asemenea, au acordat daune morale în urma dosarului DNA.
Minuta Hotărârii 2026/2025 a Tribunalului Constanța, pronunțată pe 18 iunie 2025, include următoarele decizii:
- Respinge excepția inadmisibilității formulării cererii.
- Admite în parte cererea lui Bucur, obligând Statul Român la plata sumelor solicitate, inclusiv 25.000 lei cu titlu de daune morale.
Al doilea dosar
Celelalte dosar, cu indicativul 2833/118/2024, are ca obiect o acțiune în răspundere delictuală. În acest caz, atât Tribunalul Constanța, cât și Curtea de Apel au respins cererea lui Bucur pentru daunele solicitate de la Statul Român.
Minuta Hotărârii 1629/2025, pronunțată pe 23 mai 2025, conține următoarele decizii:
- Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român.
- Respinge cererea de chemare în judecată formulată de Bucur, ca neîntemeiată.
Hotărârile Curții Supreme vor fi definitive și sunt așteptate cu interes, având în vedere implicațiile acestora asupra cazului lui Ionel Bucur.
