Presiune pe sistemul de pensii înaintea avalanșei „decrețeilor”
Sistemul de pensii exercită o presiune tot mai mare asupra deficitului bugetar al țării, având în vedere că veniturile din contribuții acoperă doar 73% din cheltuieli, conform celor mai recente date din raportul Consiliului Fiscal. Economiștii avertizează că sunt necesare măsuri urgente, mai ales în perspectiva pensionării numeroasei generații a „decrețeilor”. Deficitul cumulat al bugetelor de asigurări sociale a crescut în 2025, reprezentând aproximativ 30% din deficitul total al țării, comparativ cu 20% în 2024.
În același timp, veniturile din contribuții acoperă doar 73% din cheltuielile cu pensiile, ceea ce înseamnă că aproximativ un sfert din aceste cheltuieli este suportat din alte surse bugetare. Această situație indică faptul că sistemul de pensii devine din ce în ce mai greu de susținut în contextul deficitului național.
Economiștii subliniază că sunt necesare măsuri imediate pentru a face față valului de pensionări așteptat. Într-o discuție recentă, consilierul premierului, Ilie Bolojan, a menționat necesitatea acestor măsuri, inclusiv posibilitatea creșterii vârstei de pensionare.
Posibile măsuri pentru ajustarea sistemului
Unul dintre scenariile propuse implică creșterea vârstei de pensionare, care ar putea fi implementată în etape. Inițial, această măsură ar putea viza categoriile speciale, cum ar fi polițiștii, militarii și magistrații, care actualmente au dreptul să se pensioneze mai devreme. Ulterior, măsura ar putea fi extinsă și la celelalte categorii ale populației.
Alte țări au adoptat deja astfel de decizii, un exemplu relevant fiind Franța, care a crescut vârsta minimă de pensionare. O altă soluție propusă pentru a face față presiunii asupra sistemului de pensii este creșterea numărului de angajări, prin integrarea unui număr cât mai mare de tineri în câmpul muncii, contribuind astfel la susținerea valului mare de pensionări anticipat în viitor.
