România conduce în Europa în angajamentul bugetar NATO de 5% din PIB pentru apărare
Obligația stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025 ca statele membre ale Alianței să aloce 5% din PIB pentru apărare plasează România în fruntea topului european al poverii bugetare reprezentate de acest angajament. Conform unei analize bazate pe statistici oficiale Eurostat, România se află într-o situație unică, având în vedere că veniturile bugetare ale statului reprezintă doar 34% din PIB. Astfel, angajamentul de 5% din PIB pentru apărare ar însemna ca aproape 15% din veniturile bugetare să fie direcționate către acest sector, cel mai ridicat procent din statele europene membre NATO.
În comparație, Franța, cu venituri bugetare de 51,5% din PIB, ar aloca pentru apărare mai puțin de 10% din încasările sale totale, în cazul în care ar urma același angajament. Alte state din estul Europei, cum ar fi Bulgaria și Lituania, vor trebui să aloce apărării 13,6% din totalul veniturilor bugetare, iar Cehia 12,4%.
În 2023, România a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,7% din PIB, ceea ce reprezenta circa 5% din încasările bugetare de 34% din PIB. Această proporție se aliniază cu alte state din Europa de Est, precum Polonia sau Bulgaria, care au cheltuit 2,1% din PIB, respectiv 1,5% din PIB, ușor sub limita de 5% din încasările bugetare totale.
În contrast, statele vest-europene cheltuiau pentru bugetul de apărare sub 3% din încasările lor, media UE27 a cheltuielilor pentru apărare fiind de 1,3% din PIB, iar veniturile bugetare reprezentând 45% din PIB. Astfel, trecerea la un prag de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare ar pune o presiune mult mai mică pe bugetele statelor vest-europene comparativ cu România, care încasează foarte puțin ca procent din PIB.
Un alt aspect de menționat este cheltuiala pentru educație. În anul 2023, toate statele europene cheltuiau mai mult pentru educație decât pentru apărare, cu media UE27 de cheltuieli pentru educație de 3,5 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărare. Dacă toate statele europene membre NATO ar urma înțelegerea de la summitul NATO de la Haga, Suedia ar rămâne singurul stat european cu o alocare bugetară mai mare pentru educație decât pentru apărare.
Noul angajament pentru consolidarea cheltuielilor de apărare în Uniunea Europeană va pune presiune disproporționată pe statele membre, iar România se află într-o situație dificilă din cauza încasărilor sale bugetare extrem de mici față de media UE27. De la o alocare actuală de 5% din încasările naționale, acordul de la Haga ar crește alocarea la aproape 15% din încasările naționale. De asemenea, posibilitatea de a acoperi aceste cheltuieli prin împrumuturi este limitată, având în vedere că România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, estimat la aproape 9% în 2024.
În concluzie, România nu își poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale și alinierea sistemului fiscal la modelul european sunt esențiale pentru creșterea veniturilor bugetare, astfel încât țara să poată face față angajamentelor internaționale și să dispună de resursele necesare pentru a finanța educația și dezvoltarea pe termen lung.
