Deficitul bugetar al României a atins 2,3% din PIB în primul trimestru al anului
România se confruntă cu o provocare serioasă, deficitul bugetar atingând 2,3% din PIB în primele trei luni ale acestui an, ceea ce este considerat alarmant de către economiști. Dacă cheltuielile vor continua în acest ritm, România riscă să piardă credibilitatea în fața investitorilor. În acest context, un acord cu FMI ar putea deveni o soluție necesară, având în vedere lipsa de reforme evidente.
Deficitul bugetar, echivalent cu aproximativ 44 miliarde de lei, este mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut, când a fost de 2,06% din PIB. Guvernul a prevăzut pentru anul în curs un împrumut necesar de peste 50 miliarde de euro, iar neimplementarea rapidă a măsurilor pentru reducerea deficitului ar putea conduce la dobânzi mai mari din partea investitorilor sau chiar la refuzul acestora de a finanța țara.
Un acord cu FMI ar putea oferi României 30-40 de miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea de pe piețe. Însă, economistul Adrian Negrescu subliniază că, în lipsa apetitului pentru reforme, FMI devine „răul cel mai mic” în această situație gravă. El avertizează că România se află la cel mai mare deficit trimestrial din istoria recentă, depășind chiar nivelurile din perioada crizei anterioare.
Perspectivele economice sunt și mai îngrijorătoare, având în vedere că încasările din TVA sunt mai mici decât anul trecut, ceea ce indică o încetinire a economiei. Guvernul a estimat o creștere economică de 2,5% pentru 2025, o proiecție care, conform economiștilor, este tot mai puțin realistă.
În plus, ratingul suveran al României are o perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar o retrogradare la statutul „junk” ar avea consecințe severe, inclusiv o scădere economică accentuată și retragerea investitorilor. În lipsa unor măsuri corecte, statul ar putea fi nevoit să înghețe investițiile și să întâmpine probleme în plata salariilor și pensiilor.
Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar ESA la 7% din PIB, conform planului fiscal agreat cu Comisia Europeană, însă începutul de an arată o tendință de creștere a cheltuielilor, complicând astfel atingerea acestei ținte. Deficitul pentru luna martie a fost de aproximativ 0,7% din PIB, iar Ministerul Finanțelor nu a publicat încă datele complete pentru această lună.
Comisia Europeană va evalua situația României la începutul lunii iunie, iar nerespectarea angajamentelor de reformă ar putea duce la sancțiuni, inclusiv suspendarea fondurilor UE. Aceasta ar putea avea un impact puternic asupra piețelor financiare și ar putea agrava problemele financiare ale Guvernului.
În concluzie, România se află într-o situație economică precară, iar economiștii subliniază necesitatea urgentă a unei reforme fiscale pentru a evita ratingul „junk” și pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
