Starbucks se mobilizează pentru a combate fenomenul „cagongjok”
În Coreea de Sud, o tendință globală a muncii la laptop în cafenele a luat o turnură neașteptată. Mulți angajați la distanță folosesc cafenelele ca soluție ieftină pentru a lucra, aducând cu ei computere de birou (desktop-uri) și imprimante. Ca răspuns, Starbucks a introdus o nouă politică prin care interzice obiectele voluminoase în locațiile sale.
Compania a subliniat că va continua să fie „un al treilea spațiu de confort”, adică un loc primitor în afara casei și biroului. Schimbarea a fost raportată inițial de publicația Korea Herald. Starbucks a intrat pe piața din Coreea de Sud în 1999, deschizând primul local în cartierul Edae din Seul. În prezent, Coreea de Sud are 2.050 de locații Starbucks, depășind Japonia, care are 2.040, deși populația sud-coreeană este de mai puțin de jumătate din cea a Japoniei.
Măsurile luate de Starbucks împotriva fenomenului „cagongjok” – termen care se referă la persoanele care petrec perioade îndelungate lucrând în cafenele – ar putea indica o schimbare de atitudine față de clienții care, deși loiali, profită de eforturile Starbucks de a crea un mediu confortabil. Din 2021, Starbucks Coreea de Sud este deținută în majoritate de retailerul E-Mart Inc., compania americană continuând să administreze afacerea sub franciză.
Fenomenul „cagongjok” există de ani buni, fiind alimentat de creșterea muncii la distanță în timpul pandemiei de COVID-19 și de apariția locurilor de muncă pe contracte temporare după criza financiară asiatică din 1997. Jo Elfving-Hwang, profesoară asociată la Universitatea Curtin din Australia și expert în societatea și cultura coreeană, a explicat că „este, de fapt, o modalitate destul de ieftină de a lucra”, dar a menționat că unii clienți duc lucrurile cam la extrem.
Coreea are o tradiție puternică a ceainăriilor, oamenii adunându-se pentru a discuta despre literatură, artă și politică. Însă fenomenul „cagongjok” a devenit tot mai vizibil pe fondul schimbărilor din piața muncii și al creșterii muncii la distanță. Pandemia a determinat mulți angajați să lucreze de la distanță, dar, pe măsură ce unii s-au întors la birou, restricțiile guvernamentale privind reamenajările au limitat disponibilitatea spațiilor pentru companii. În Seul, chiria medie pentru birouri a crescut cu 1,5% față de trimestrul anterior, iar rata de neocupare a rămas scăzută, la aproximativ 2,6%.
Unii proprietari de cafenele nu privesc cu plăcere această schimbare a culturii muncii, numindu-i pe „cagongjok” „hoți de electricitate” și plângându-se că aceștia stau ore întregi în localuri, comandând doar o singură cafea. Deși creșterea numărului de angajați la distanță în cafenele marchează o transformare a acestora din locuri de relaxare în locuri de muncă, Elfving-Hwang consideră că este doar o chestiune de timp până când cafenelele vor dori să restabilească reputația lor ca spații destinate odihnei.
