Studiu de impact: Propunerea legii partidelor politice amenință fundamentele democratice
Proiectul Autorității Electorale Permanente (AEP) privind Legea Partidelor Politice introduce un mecanism de înființare și dizolvare a partidelor care ar putea slăbi garanțiile constituționale și democratice. Expert Forum (EFOR) avertizează că aceste modificări centralizează deciziile la o autoritate cu numire politică, impun praguri de constituire nejustificate și motive de dizolvare formulate imprecis.
În ciuda unor îmbunătățiri legate de activitatea partidelor, proiectul conține prevederi problematice referitoare la etapele-cheie ale înregistrării și dizolvării unui partid. Printre acestea se numără creșterea numărului de membri necesari pentru înființarea unui partid politic, mutarea procedurilor de înființare și dizolvare de la Tribunalul București la AEP, precum și reglementări legate de denumirea și activitatea partidelor.
EFOR subliniază că, deși proiectul conține reguli mai clare privind patrimoniul, drepturile membrilor, transparența și integritatea, criticile se concentrează asupra transferării competenței de înregistrare și dizolvare de la instanță la AEP. Dreptul de asociere politică este un drept fundamental pentru pluralismul democratic, iar standardele europene cer garanții judiciare solide.
Un aspect esențial al modificărilor este creșterea pragului de membri fondatori de la 3 la 100, fără justificare. EFOR reamintește că un prag anterior de 25.000 de membri a fost declarat neconstituțional. Deși numărul partidelor înregistrate a crescut semnificativ, EFOR consideră că problema administrativă nu justifică restrângerea dreptului democratic.
EFOR critică și mecanismul de dizolvare impus de proiect. Legea introduce noi condiții pentru dizolvarea partidelor, stabilind că AEP se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată. Această procedură este considerată un regres față de reglementările actuale, care prevăd că desființarea se realizează prin hotărârea Tribunalului București.
Modificările propuse includ și extinderea criteriilor de dizolvare pentru inactivitate, care adaugă condiții ce ar putea duce la sancțiuni administrative, în loc de dizolvare. De asemenea, formularea vagă referitoare la desfășurarea de activități politice la nivelul autorităților publice este criticată pentru lipsa de precizie.
Alte observații vizează schimbarea formei juridice a partidelor din persoane juridice de drept public în asociații de utilitate publică, fără a clarifica consecințele fiscale. Proiectul introduce o restricție excesivă privind folosirea denumirii sau siglei unui partid, afectând astfel libertatea de exprimare.
Regimul contravențiilor este, de asemenea, criticat pentru amenzile stabilite, aplicate uniform, indiferent de gravitatea faptei. Proiectul AEP conține îmbunătățiri punctuale, însă, în ansamblu, mecanismul propus riscă să slăbească garanțiile constituționale și democratice în ceea ce privește înființarea și dizolvarea partidelor politice.
Raportul include un tabel comparativ detaliat al reglementărilor privind partidele politice în toate cele 27 de state membre ale UE, evidențiind forma juridică, autoritatea competentă, pragurile de constituire și motivele de dizolvare.
