Trump reduce bugetul pentru investigațiile legate de crimele de război ale Rusiei
Reducerile de finanțare decise de administrația președintelui american Donald Trump afectează programele care investighează crimele de război atribuite Rusiei în Ucraina, inclusiv documentarea mărturiilor victimelor și analiza probelor. O investigație Reuters relevă că anchetatori, activiști și experți avertizează că unele dosare ar putea rămâne fără finalitate, după ce Statele Unite au redus semnificativ fondurile destinate acestor eforturi.
Statele Unite au fost, în mod tradițional, un susținător major al tragerii la răspundere pentru atrocitățile din întreaga lume. Totuși, administrația Trump a redus drastic finanțarea pentru investigarea atacurilor rusești asupra civililor, a cazurilor de tortură și a deportărilor de copii din Ucraina.
Mărturii cutremurătoare din teren
Roksolana Makar, investigator de crime de război pentru organizația neguvernamentală ucraineană Truth Hounds, a riscat drumuri înghețate și amenințări cu drone pentru a intervieva o femeie din Izium, care a susținut că a fost torturată de forțele ruse. Aceasta a declarat că a fost reținută timp de 10 zile, bătută, electrocutată, sufocată cu o mască de gaze și violată. „Le-am cerut să mă omoare pentru că nu mai puteam suporta”, a spus femeia, cunoscută doar prin prenumele Alla.
Makar își exprimă temerile că tot mai puțini autori ai acestor crime vor fi trași la răspundere, având în vedere reducerea fondurilor pentru organizația sa și alte entități care luptă pentru justiție în conflictul din Ucraina.
Reduceri semnificative de buget
Administrația Trump a redus, anul trecut, finanțări de zeci de milioane de dolari pentru activitățile de investigare a crimelor de război, în cadrul tăierilor de ajutor extern menite să promoveze agenda „America First”. Ucraina a fost cel mai mare beneficiar individual al acestor programe.
„Există mai puțină speranță” pentru tragerea la răspundere a vinovaților, a declarat Makar după interviul cu Alla, realizat în ianuarie. Reducerile financiare afectează aproximativ jumătate dintre proiectele care promovează justiția pentru crimele de război.
Impactul asupra investigațiilor și justiției internaționale
Peste 230.000 de dosare privind crime de război au fost deschise de către Procuratura Generală a Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Acuzațiile includ atacuri asupra civililor, răpirea și deportarea copiilor, tortură și violență sexuală.
Reducerile de finanțare au dus la concedierea angajaților, suspendarea proiectelor de arhivare a probelor și amânarea programelor de pregătire în drept internațional pentru judecători și procurori. Programele care sprijină justiția internațională au fost, de asemenea, afectate, inclusiv închiderea unui birou al Departamentului de Stat care s-a ocupat de răspunsul global la atrocitățile în masă.
Uniunea Europeană și Marea Britanie continuă sprijinul
Uniunea Europeană și Marea Britanie au declarat că rămân angajate în susținerea eforturilor de justiție pentru Ucraina. De la începutul conflictului, Londra a anunțat sprijin suplimentar pentru victimele crimelor de război, iar UE a alocat fonduri pentru crearea unui tribunal special care să judece liderii ruși pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
În căutarea copiilor dispăruți
Investigațiile digitale realizate de Universitatea Yale au fost descrise ca fiind „de neprețuit” de către Iuliia Usenko, procurorul-șef al Ucrainei pentru infracțiunile împotriva copiilor. Autoritățile ucrainene acuză Rusia de peste 20.500 de deportări sau transferuri forțate de copii, din care puțin peste 2.000 au fost readuși acasă.
Hanna Zamyshliaieva, care își caută fiul dispărut din ianuarie 2022, a declarat: „Vreau doar să-l țin în brațe”. La fel, Tetiana Popovych, care își caută fiul dispărut în timpul ocupației ruse din Bucha, afirmă că va lupta pentru a obține dreptate, indiferent de câți ani vor trece.
