UE aprobă un buget de 2 trilioane de euro: beneficiile pentru România în domeniul agriculturii și al coeziunii
Parlamentul European a votat raportul coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan privind bugetul UE 2028–2034, un cadru financiar de 2 trilioane de euro. Acest buget aduce României garanții clare pentru menținerea și creșterea fondurilor destinate agriculturii și politicii de coeziune, precum și șanse mai mari de a atrage fonduri europene pentru apărare, infrastructură, cercetare și dezvoltare economică.
Raportul a fost adoptat cu 370 de voturi „pentru”, 201 „împotrivă” și 84 de abțineri, propunând o creștere de 10% a bugetului față de varianta inițială a Comisiei Europene. Potrivit lui Mureșan, documentul răspunde simultan noilor provocări de securitate și economice, fără a sacrifica politicile tradiționale esențiale pentru state precum România. „Am ajuns la cea mai bună propunere de buget posibilă pentru contextul european actual. Este un buget care reușește să finanțeze atât noile priorități, cât și prioritățile tradiționale”, a declarat Mureșan.
Fonduri mai mari pentru agricultură și menținerea coeziunii
Una dintre principalele mize pentru România a fost păstrarea și consolidarea finanțării pentru agricultură. Raportul propune o creștere de 47% a fondurilor, până la 385 de miliarde de euro, și revenirea la structura clasică a Politicii Agricole Comune, cu plăți directe și dezvoltare rurală. Mureșan a subliniat importanța acestor fonduri pentru fermieri, afirmând că „este esențial ca fermierii să știe că se pot baza în continuare pe fonduri europene dedicate agriculturii și dezvoltării rurale.”
De asemenea, politica de coeziune va beneficia de o alocare de aproximativ 274 de miliarde de euro, menținută ca instrument separat, pentru a evita riscul ca aceasta să nu mai aibă finanțare dedicată. Mureșan a evidențiat că „politica de coeziune este extrem de importantă pentru România și pentru alte state din Europa, reducând diferențele de dezvoltare și finanțând investiții concrete.”
Mai multe oportunități pentru fonduri europene competitive
Pe lângă alocările clasice, bugetul propune o creștere semnificativă a fondurilor gestionate direct de Comisia Europeană, pentru care statele membre trebuie să concureze. Aproape o treime din buget ar urma să fie direcționată către aceste programe, în special în domenii precum cercetarea, inovarea, securitatea și apărarea. Mureșan a explicat că „dacă România își întărește capacitatea de a atrage aceste resurse, avem șansa să atragem mai multe fonduri europene decât în orice exercițiu bugetar de până acum.”
Votul din Parlamentul European reprezintă începutul negocierilor cu Comisia Europeană și Consiliul UE privind forma finală a bugetului pentru perioada 2028–2034. Mureșan a subliniat importanța accelerării procesului de negociere, astfel încât statele membre să aibă suficient timp să pregătească programele de finanțare.
