Un proiect de lege AUR care ar putea menține fermele de nurci și șinșile destinate producerii de blană aproape de aprobarea finală
Cu doar câteva luni înainte ca România să devină un stat european care interzice creșterea animalelor pentru blană, AUR încearcă să anuleze această decizie printr-un proiect de lege aflat în ultimele etape înainte de votul final. În octombrie 2024, Parlamentul României a adoptat, cu o majoritate covârșitoare (217 voturi „pentru”), o lege care prevedea închiderea fermelor de nurci și șinșile din România, termenul limită fiind stabilit pentru ianuarie 2027. România a devenit astfel al 22-lea stat european care pune capăt acestor activități, decizia fiind luată în urma unei anchete realizate de Humane World for Animals, care a evidențiat cruzimile la care erau supuse animalele captive.
La începutul anului 2024, senatoarea AUR, Daniela Ștefănescu, a depus un proiect semnat de alți 51 de parlamentari AUR, care prevede abrogarea acestei interdicții. Unul dintre argumentele aduse în expunerea de motive este grija pentru investitorii străini din aceste afaceri: „Menținerea prevederii privind interdicția din 2027 descurajează investițiile în mediul rural; afectează libertatea economică și dreptul la inițiativă privată; transmite un semnal negativ investitorilor străini cu privire la predictibilitatea legislativă din România.” Cele mai mari ferme de nurci din România se află în Brașov, fiind deschise de investitori olandezi care au mutat activitatea din Olanda înainte ca țara lor să interzică aceste afaceri.
Senatoarea AUR a declarat că a inițiat proiectul deoarece consideră că nu este normal să se intervină cu o prorogare de termen după ce a fost adoptată legea din 2024. Totuși, realitatea este că termenul din legea adoptată în 2024 era deja stabilit pentru ianuarie 2027, iar expunerea de motive a proiectului AUR menționează de două ori acest termen.
Întrebată despre condițiile în care sunt ținute animalele, Daniela Ștefănescu a răspuns că acest aspect este reglementat prin legislația subsecventă. De asemenea, a evitat să comenteze despre condițiile de trai ale animalelor, afirmând că nu este scopul legii promovate de ea. Jurnalista Andreea Bratu a adus în discuție imagini din ancheta Humane World for Animals, descriind condițiile inumane în care erau ținute animalele, dar senatoarea a considerat că discuția se află într-o zonă emoțională și nu este relevantă pentru proiectul de lege.
În prezent, AUR are doar 62 de deputați, iar proiectul poate fi adoptat doar cu sprijinul altor partide. PNL, USR și UPR au declarat că vor vota împotriva proiectului AUR. Gabriel Andronache, liderul grupului PNL, a afirmat că legea în vigoare este o inițiativă liberală și va susține interdicția. Diana Stoica, liderul grupului USR, a subliniat că formațiunea nu va susține proiectul care continuă uciderea animalelor pentru blană. Răzvan Chiriță, liderul grup UPR, a caracterizat inițiativa AUR ca fiind o regresie și a subliniat că nu există o justificare de interes public pentru această întoarcere.
De asemenea, liderii grupurilor UDMR, Minorități Naționale și SOS au declarat că vor propune vot împotriva proiectului AUR. Ștefan Popa, liderul grup PSD, a menționat că va consulta colegii din grupul parlamentar înainte de a lua o decizie, deși legea a primit deja un raport preliminar de adoptare în comisia de agricultură.
Condițiile inumane din fermele de nurci și șinșile au fost reclamate de ONG-uri, iar Andreea Rosetti, director România la Humane World for Animals, a descris viața acestor animale ca fiind o „închisoare de metal”, unde sunt crescute și sacrificate în condiții extrem de dure.
Decizia deputaților privind continuarea uciderii nurcilor și șinșilelor în fermele din România depinde de votul acestora, iar primul test important va avea loc în comisia juridică, urmat de votul în plenul reunit.
