Alertă de la MIT: Dependenta de inteligența artificială și delegarea gândirii ne diminuează capacitățile cognitive
Chatboții de inteligență artificială (IA) pot împiedica dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a abilităților lingvistice, făcând oamenii mai puțin inteligenți, conform unui studiu realizat de cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Persoanele care s-au bazat pe ChatGPT pentru redactarea de eseuri au prezentat o activitate cerebrală mai scăzută comparativ cu cele care au folosit doar propriile capacități cognitive.
Grupul asistat de AI a obținut rezultate mai slabe în testele de evaluare și a întâmpinat dificultăți în a executa sarcini fără ajutorul tehnologiei. Studiul subliniază că dependența de sisteme AI poate conduce la o abordare pasivă și la activarea diminuată a abilităților de gândire critică atunci când utilizatorul trebuie să rezolve singur o sarcină.
Metodologia studiului
În cadrul studiului, 54 de participanți au fost rugați să scrie patru eseuri, fiind împărțiți în trei grupuri: unul care a folosit ChatGPT, altul care a utilizat motoare de căutare pentru documentare și un al treilea care s-a bazat exclusiv pe propriile cunoștințe. Participanților li s-au adresat întrebări legate de eseuri, iar activitatea cerebrală le-a fost monitorizată prin scanări EEG.
Grupul care a folosit ChatGPT a obținut rezultate mai slabe la toate capitolele: activitate neuronală, exprimare lingvistică și punctaj general. Scanările EEG au arătat o scădere sistematică a conectivității cerebrale în funcție de gradul de sprijin extern, cei care au folosit chatboți AI având cele mai slabe conexiuni cerebrale. În special, s-a constatat o reducere a undelor „theta”, asociate cu învățarea și formarea memoriei.
Rezultatele și implicațiile studiului
83% dintre utilizatorii de ChatGPT nu au reușit să ofere niciun citat corect din eseurile scrise, comparativ cu aproximativ 10% în cazul celorlaltor două grupuri. Cei care s-au bazat pe AI și-au amintit foarte puține informații despre conținutul eseului, sugerând fie lipsa de implicare, fie incapacitatea de a reține. Utilizatorii de motoare de căutare au avut un angajament cognitiv puțin mai scăzut decât cei fără sprijin tehnologic, dar au demonstrat capacități similare de a-și reaminti.
Rezultatele studiului aduc în discuție efectele negative ale utilizării excesive a AI asupra capacității de gândire. Un alt studiu realizat de Microsoft și Carnegie Mellon a arătat că angajații care folosesc AI raportează niveluri mai reduse de gândire critică. Autorii au avertizat că suprautilizarea AI poate duce la „atrofierea” mușchilor cognitivi.
Cercetătoarea principală de la MIT, Nataliya Kosmyna, a subliniat că rezultatele studiului arată o „scădere alarmantă a capacităților de învățare” în rândul utilizatorilor de AI. Deși grupul asistat de inteligență artificială a avut voie să folosească un chatbot pentru primele trei eseuri, în ultima sesiune, membrilor grupului li s-a cerut să se bazeze exclusiv pe propriul creier. Totuși, grupul a continuat să prezinte niveluri mai scăzute de memorie și abilități de gândire critică.
Eseurile scrise cu ajutorul ChatGPT au fost considerate omogene, repetând teme și limbaj similare. Profesorii au tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că elevii trișează în mod constant la teste și eseuri folosind chatboturi AI. Un sondaj realizat de Institutul pentru Politici în Învățământul Superior a relevat că 88% dintre studenții din Marea Britanie foloseau chatboturi AI pentru a-i ajuta la evaluări și învățare, iar 18% plagiaseră direct texte generate de AI în lucrările lor.
