Brânza: aliatul surprinzător în lupta împotriva îmbătrânirii cognitive
Consumul de brânză ar putea fi asociat cu o îmbătrânire mai lentă a creierului, conform unui studiu realizat pe peste 1.600 de persoane, monitorizate timp de aproximativ 12 ani. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau cantități mai mari de brânză prezentau o reducere mai lentă a volumului anumitor regiuni cerebrale, inclusiv a celor implicate în memorie. Rezultatul este surprinzător, deoarece brânza se numără printre alimentele recomandate a fi limitate în anumite diete destinate protejării sănătății creierului.
Studiul, publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry și prezentat de BMJ Group la 1 octombrie 2026, a analizat relația dintre alimentație și modificările structurale care apar în creier odată cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii au urmărit în special efectele asociate dietei MIND, un regim alimentar care combină principiile dietei mediteraneene cu recomandările alimentare destinate reducerii tensiunii arteriale.
Brânza, asociată cu o reducere mai lentă a volumului creierului
Una dintre cele mai surprinzătoare constatări ale cercetătorilor a vizat consumul de brânză. Persoanele care consumau mai multă brânză prezentau o diminuare mai lentă a volumului materiei cenușii și al hipocampului, regiune cerebrală esențială pentru memorie și învățare. De asemenea, un consum mai ridicat de brânză a fost asociat cu o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale, cavități pline cu lichid care tind să se mărească pe măsură ce țesutul cerebral se reduce.
Cercetătorii au observat și mai puține hiperintensități ale substanței albe, modificări vizibile la investigațiile RMN care pot reflecta afectarea țesutului cerebral. Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât dieta MIND recomandă limitarea consumului de brânză, alături de unt, carne roșie, dulciuri și alimente prăjite.
Totuși, specialiștii avertizează că aceste asocieri nu demonstrează că brânza protejează direct neuronii sau previne bolile neurodegenerative.
Detalii despre studiu
Studiul a urmărit 1.647 de persoane timp de aproximativ 12 ani, analizând datele adulților de vârstă mijlocie și înaintată, incluși în Framingham Heart Study Offspring, un amplu proiect de cercetare desfășurat în Statele Unite. La începutul studiului, participanții aveau o vârstă medie de 60 de ani. Aceștia au completat chestionare referitoare la obiceiurile alimentare și au efectuat cel puțin două examinări RMN cerebrale, realizate între 1999 și 2019. Niciunul dintre participanți nu avea demență sau antecedente de accident vascular cerebral la prima examinare cerebrală.
Până la finalul monitorizării, cercetătorii au analizat modificările volumului total al creierului, ale materiei cenușii, materiei albe și hipocampului, structuri care suferă modificări odată cu înaintarea în vârstă, iar anumite pierderi de țesut cerebral sunt asociate cu declinul cognitiv și cu bolile neurodegenerative.
Dieta MIND și îmbătrânirea cerebrală
Rezultatele generale ale studiului au arătat că persoanele care respectau mai atent dieta MIND prezentau modificări structurale cerebrale mai lente. Fiecare creștere cu trei puncte a scorului de respectare a dietei MIND (cuprins între 0 și 15 puncte) a fost asociată cu o reducere cu aproximativ 20% a ritmului de pierdere a materiei cenușii. Această diferență corespunde echivalentului a aproximativ 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată, estimată pe baza modificărilor structurale observate la RMN.
Participanții cu scoruri mai mari prezentau, de asemenea, o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale, asociată cu aproximativ un an de îmbătrânire cerebrală întârziată. Aceste rezultate nu înseamnă că dieta prelungește efectiv viața sau că întinerește creierul cu 2,5 ani; ele reflectă diferențe statistice în modificările structurale cerebrale.
Alte alimente cu rezultate favorabile și surprinzătoare
Până la brânză, cercetătorii au identificat asocieri favorabile și pentru fructele de pădure și carnea de pasăre. Un consum mai ridicat de fructe de pădure a fost asociat cu o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale, iar carnea de pasăre a fost asociată atât cu o extindere mai lentă a ventriculelor, cât și cu o reducere mai mică a volumului materiei cenușii. Alimentele bogate în antioxidanți, precum fructele de pădure, și sursele de proteine de calitate ar putea contribui la limitarea stresului oxidativ și a deteriorării neuronale.
În contrast, un consum mai ridicat de dulciuri a fost asociat cu o extindere mai rapidă a ventriculelor și cu o reducere mai accentuată a volumului hipocampului. Alimentele de tip fast-food prăjit au fost, de asemenea, asociate cu o pierdere mai mare a volumului hipocampal.
Cercetătorii au descoperit că consumul mai ridicat de cereale integrale, considerate în general benefice pentru sănătate, a fost asociat cu unele modificări cerebrale nefavorabile, cum ar fi pierderea mai rapidă a materiei cenușii și a volumului hipocampului. Totuși, nu s-a stabilit că cerealele integrale provoacă aceste modificări.
Beneficiile alimentației la persoanele în vârstă
Asocierea dintre respectarea dietei MIND și modificările mai lente ale structurii cerebrale a fost mai puternică în cazul participanților mai în vârstă. Rezultatele favorabile au fost identificate și la persoanele active fizic, precum și la cele care nu aveau suprapondere sau obezitate, sugerând că alimentația ar putea avea un rol mai important atunci când este asociată cu alte obiceiuri sănătoase.
Concluzii și precauții
Cercetătorii subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri între alimentație și modificările creierului, dar nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate. În plus, obiceiurile alimentare au fost evaluate prin chestionare, iar răspunsurile participanților pot conține erori. Nici rezultatele privind consumul de brânză nu pot fi transformate într-o recomandare de a crește cantitatea acestui aliment.
Studiul nu a stabilit o cantitate optimă de brânză care să protejeze creierul și nici nu a demonstrat că aceasta reduce riscul de demență. Concluzia principală este că respectarea dietei MIND a fost asociată cu o îmbătrânire structurală mai lentă a creierului, iar rezultatele neașteptate privind brânza și cerealele integrale sugerează că relația dintre alimentație și sănătatea cerebrală este mai complexă decât se credea.
