Cercetătorii investighează impactul unei posibile erupții asupra insulei Santorini
În vârful stâncilor abrupte din Santorini se află o industrie turistică de renume mondial, valorând milioane de dolari. Sub această insulă grecească de vis, există riscul unei explozii uriașe. O erupție din antichitate a creat Santorini, lăsând un crater vast și o coastă în formă de potcoavă. Acum, oamenii de știință investighează pentru prima dată cât de periculoasă ar putea fi următoarea mare erupție.
BBC News a petrecut o zi la bordul navei de cercetare Discovery, în timp ce cercetătorii căutau indicii. Aproape jumătate din cei 11.000 de locuitori din Santorini au fugit pentru a se pune la adăpost, când insula s-a închis în urma unei serii de cutremure. Aceasta a fost o reamintire dură a faptului că, sub satele idilice, două plăci tectonice se ciocnesc în scoarța terestră.
Profesoara Isobel Yeo, expert în vulcani submarini extrem de periculoși, conduce misiunea. Aproximativ două treimi din vulcanii lumii sunt subacvatici, dar sunt foarte puțin monitorizați. „Este ca și cum ar fi «departe de ochii noștri, departe de mintea noastră», în comparație cu vulcanii mai faimoși, cum ar fi Vezuviul”, spune ea.
Ultima erupție din Santorini a avut loc în 1950, dar din 2012 a existat o „perioadă de agitație”, când magma s-a scurs în camerele vulcanilor, iar insula s-a „umflat”. „Vulcanii subacvatici sunt capabili de erupții foarte mari, foarte distructive”, avertizează Isobel. „Avem un sentiment de falsă siguranță dacă suntem obișnuiți cu erupții mici și cu vulcanul care acționează în siguranță. Presupunem că următoarea erupție va fi la fel – dar s-ar putea să nu fie așa”.
Erupția Hunga Tunga din 2022 din Pacific a produs cea mai mare explozie subacvatică înregistrată vreodată, generând un tsunami în Atlantic, cu unde de șoc resimțite în Regatul Unit. Unele insule din Tonga au fost atât de devastate, încât locuitorii nu s-au mai întors niciodată.
Sub navă, la o adâncime de 300 m, se află guri de ventilație fierbinți, care transformă fundul mării într-o lume portocalie strălucitoare. „Știm mai multe despre suprafața unor planete decât despre ceea ce se află acolo jos”, subliniază Isobel. Robotul coboară pe fundul mării pentru a colecta fluide, gaze și a smulge bucăți de rocă.
Aceste guri de ventilație sunt hidrotermale, adesea formându-se în apropierea vulcanilor. Misiunea echipei este să cartografieze riscurile seismice din zonă. „Încercăm să cartografiem sistemul hidrotermal”, explică Isobel. „Trebuie să privim în interiorul pământului”.
Nava Discovery investighează căldarea Santorini și navighează spre Kolombo, un alt vulcan important, la aproximativ 7 km nord-est de insulă. Deși nu se așteaptă ca cei doi vulcani să erupă iminent, este doar o chestiune de timp.
Expediția va crea seturi de date și hărți de risc geologic pentru Agenția de Protecție Civilă a Greciei, explică profesoara Paraskevi Nomikou, membră a grupului guvernamental pentru situații de urgență. Aceasta este din Santorini și a crescut auzind de cutremurele și erupțiile din trecut. „Această cercetare este foarte importantă pentru că îi va informa pe localnici cât de activi sunt vulcanii și va cartografia zona în care accesul va fi interzis în timpul unei erupții”, spune ea.
Misiunile sunt costisitoare, iar Isobel înghesuie experimentele zi și noapte în timp ce oamenii de știință lucrează în schimburi de 12 ore. John Jamieson, profesor la Universitatea Memorial din Newfoundland, Canada, arată roci vulcanice extrase: „Nu o ridicați pe asta. Este plină de arsenic”.
Cel mai important aspect al misiunii este un container întunecat de pe punte, unde patru oameni monitorizează ecrane. Utilizând un joystick, doi ingineri conduc robotul subacvatic. Isobel și Paraskevi discută despre ce se află într-un rezervor de lichid găsit de robot, observând cutremure foarte mici cauzate de fluidul care se deplasează prin sistem.
Se creează astfel o hartă 3D care arată modul în care sistemul hidrotermal este conectat la camera magmatică a vulcanului. „Facem știință pentru oameni, nu știință pentru oamenii de știință. Suntem aici pentru a-i face pe oameni să se simtă în siguranță”, afirmă Paraskevi.
Recenta criză seismică din Santorini a evidențiat cât de expuși sunt locuitorii insulei la amenințările seismice și cât de dependenți sunt de turism. Fotografa Eva Rendl, care se ocupă cu ședințele foto pentru nunți, a părăsit insula împreună cu fiica sa în timpul cutremurelor. „A fost cu adevărat înfricoșător, deoarece cutremurul devenea din ce în ce mai intens”, povestește ea.
După întoarcerea pe insulă, afacerile au mers mai prost. „Oamenii au anulat rezervările. În mod normal, încep ședințele foto în aprilie, dar primul meu job este abia în mai”, adaugă Eva. În piața principală din Oia, o turistă britanico-canadiană, Janet, spune că șase persoane din grupul ei de 10 și-au anulat vacanța. „Primesc alertele Google, primesc alertele oamenilor de știință și asta mă ajută să mă simt în siguranță”, afirmă ea.
