Comoara găsită la Mangalia, în mormintele orașului străvechi Callatis

Comoara găsită la Mangalia, în mormintele orașului străvechi Callatis

Artefacte arheologice ce ar putea fi incluse în patrimoniul cultural național – categoria Tezaur, au fost descoperite în „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”. Acestea includ podoabe de aur, sticlă și bronz, dintre care se remarcă trei cununi funerare din bronz aurit, care imită frunzele de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită. De asemenea, au fost identificate două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură.

Artefactele, datate în secolul al III-lea a. Chr., au fost găsite într-o movilă funerară care a conținut un cavou din piatră prelucrată, acoperit cu boltă semicilindrică. Movila, cea mai mare din sudul Dobrogei, are o înălțime de 12 m și un diametru de 70 m, fiind un reper vizibil de pe mare. Acest monument funerar aparține unei familii influente de greci din Callatis, conectați la influențe religioase și politice macedonene.

Cavoul, bine păstrat, a fost realizat de un arhitect experimentat, având dimensiuni de 18 m lungime. Deși a fost jefuit la scurt timp după construcție, movila a fost reparată, mărită și reinvestită simbolic prin ofrande ce au inclus consum de alcool. Oasele umane identificate până în prezent aparțin de la cel puțin doi indivizi diferiți, unul având între 16-18 ani și celălalt între 8-11 ani, iar unele artefacte sugerează că unul dintre indivizi ar fi fost de sex feminin.

Movila funerară cercetată face parte din teritoriul anticei Callatis, oraș fondat de greci la începutul secolului al IV-lea a. Chr. Callatis a fost un oraș bogat și influent în Marea Neagră în perioada secolelor IV-III a. Chr., având un rol important în coaliții regionale de greci, traci și sciți. Artefactele recent descoperite din această epocă strălucitoare și sofisticată vor contribui la cunoștințele științifice despre lumea greco-traco-macedoneană.

Cercetarea arheologică sistematică a fost inițiată prin Proiectul Kalla, început în 2017, dedicat mormintelor tumulare din teritoriul callatian. Recent, Muzeul Național de Istorie a României a organizat, în continuarea acestui proiect, un sector distinct în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”. Descoperirile recente au fost posibile datorită fondurilor asigurate de MNIR și Ministerul Culturii.

Artefactele de aur, sticlă și bronz au fost aduse la Muzeul Național de Istorie a României, iar cele două sarcofage vor fi prelevate în perioada următoare pentru studiu, conservare și restaurare. Aceste bunuri arheologice vor intra în proces de conservare în laboratoarele MNIR, iar investigații preliminare asupra structurii și caracteristicilor lor fizico-chimice vor fi realizate în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 200.

Documentarea fotogrammetrică și cu senzor LiDAR a elementelor de arhitectură este realizată de Gigapixel S.R.L. Aceste date sunt esențiale pentru studiile de arhitectură și conservare a monumentului. Recuperarea pieselor masive și fragile din cele două sarcofage afectate de jaful antic este planificată de experți restauratori de la Metamorfozys S.R.L.

O primă sinteză asupra rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, organizându-se un eveniment cultural la Muzeul Național de Istorie a României în toamna acestui an.