Cortina se coboară pentru afacerile fantomă: Ce ne rezervă viitorul după Marea Deconectare?
În ultimele două decenii și jumătate, CITR a activat în domeniul afacerilor aflate în dificultate, având ca scop principal identificarea semnelor de criză și intervenția cu soluții adaptate pentru redresarea companiilor. Practicianul în insolvență a evoluat de la aplicarea strictă a procedurilor legale către o înțelegere profundă a mediului de afaceri.
În prezent, companiile zombie constituie o preocupare majoră în economia românească. Acestea sunt entități incapabile să genereze profit, dar care supraviețuiesc prin sprijin financiar artificial, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale capitalismului. Conform BNR, o companie din patru activă în România se încadrează în această categorie, iar un studiu realizat de CITR arată că 43% dintre companiile de impact, care generează peste 83% din cifra de afaceri națională, sunt fie în dificultate, fie în insolvență iminentă.
Economia românească se află într-un moment de inflexiune, în care mecanismele de susținere se retrag, iar testarea rezilienței abia începe. Ultimii ani au fost marcați de o înghețare bruscă a economiei, urmată de o supraviețuire artificială a multor companii. În intervalul 2013-2023, numărul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă a crescut cu 36%, de la 6.007 la 8.190. Aceasta ridică întrebarea: cum se va desfășura Marea Deconectare?
Impactul ajutoarelor de stat asupra companiilor zombie
Între 2020 și 2023, prin programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, FNGCIMM a facilitat accesul la finanțare pentru aproximativ 71.000 de IMM-uri, în valoare totală de peste 46,4 miliarde lei. Aceste ajutoare au avut un efect pozitiv asupra companiilor viabile, dar au menținut de asemenea pe linia de plutire companiile zombie, care acum se confruntă cu scadența acestor garanții.
În acest context, viitorul companiilor care au supraviețuit doar prin sprijin extern este incert. Marea Deconectare va determina companiile să navigheze fără ajutoare, iar cele incapabile să se adapteze riscă să dispară. România dispune de un cadru modern pentru restructurare, inclusiv concordatul preventiv, care permite companiilor viabile să-și negocieze datoriile și să se redreseze.
Provocările și soluțiile pentru viitor
Practicanții în insolvență vor avea un rol crucial în acest proces, având capacitatea de a diagnostica care companii au potențial de redresare și care trebuie să iasă rapid din piață. De asemenea, este esențial să se intervină la timp pentru a evita acumularea de datorii și blocarea resurselor în companii neviabile.
În concluzie, Marea Deconectare nu mai este o posibilitate, ci o realitate iminentă. Anul 2024 va aduce prima creștere semnificativă a insolvențelor din ultimii șapte ani, iar anul 2025 va reprezenta un test real pentru companiile românești. Fiecare lună în care o companie zombie rămâne pe piață contribuie la blocarea resurselor și întârzierea unei resetări economice necesare.
România se află acum la o răscruce: un management corect al acestui proces ar putea conduce la o economie mai sănătoasă și competitivă, în timp ce o gestionare defectuoasă ar putea duce la o serie de falimente necontrolate, cu efecte negative în lanț asupra economiei.
