Creșterea turismului în Uniunea Europeană, dar România se confruntă cu o cădere alarmantă
În timp ce numărul turiștilor crește în Uniunea Europeană, România înregistrează una dintre cele mai mari scăderi în acest domeniu. Numărul nopților de cazare vândute a scăzut cu aproape 7% față de primul trimestru din 2025, iar la începutul anului 2026, România a raportat o scădere de aproximativ 7% a numărului de înnoptări. Aceasta este a doua cea mai mare scădere din UE, după Lituania.
Pe de altă parte, Irlanda a înregistrat o creștere de 35% în ceea ce privește numărul de înnoptări, evidențiind disparitatea dintre țările europene. Factorii care contribuie la această situație includ instabilitatea politică și economică, lipsa predictibilității, dar și dificultățile generate de sistemul de vouchere de vacanță și problemele de infrastructură, cum ar fi dronele care cad.
Orașele Galați și Tulcea, care odată erau atracții pentru turiștii internaționali, nu mai sunt considerate destinații interesante. De asemenea, Delta Dunării a pierdut din atractivitate din cauza conflictelor regionale. Această situație a dus la închiderea multor afaceri din zonă.
Hotelierii și proprietarii de pensiuni de la munte simt cel mai mult lipsa turiștilor, atât din România, cât și din străinătate. De exemplu, un administrator de pensiune a declarat că, în comparație cu anul precedent, vara aceasta au avut un număr de turiști la jumătate sau chiar mai puțin.
Pentru destinațiile montane populare, cum ar fi Poiana Brașov, numărul turiștilor a scăzut considerabil după sezonul de schi. Deși în România, turiștii străini au reprezentat doar o cincime din totalul vizitatorilor, cei care aleg să vină în țară sunt impresionați de ospitalitatea românilor și de frumusețea peisajului.
Recent, România a participat la Târgul Internațional de Turism din Shanghai și plănuiește să participe la alte patru târguri de promovare în perioada următoare. Autoritățile recunosc că, deși reclama internațională ajută la creșterea turismului extern, turismul intern este afectat de puterea de cumpărare a românilor, ceea ce duce la scăderea numărului de turiști interni.