Descoperiri fascinante: Ce ne dezvăluie artefactele de acum 40.000 de ani despre modul de comunicare al strămoșilor noștri
Un obiect mic, denumit figurina „Adorant”, a fost descoperit într-o peșteră din Germania în 1979. Acesta a fost prelucrat în urmă cu 40.000 de ani de către unii dintre primii oameni care au înființat o cultură distinctă în Europa. Figurina prezintă secvențe interesante de crestături și puncte, iar numeroase alte artefacte produse de aceeași cultură au urme similare, care nu sunt considerate scriere, dar care ar putea prezenta caracteristici ale unei transmisiuni de informații.
Un nou studiu sugerează că urmele de pe artefacte, precum figurina sculptată în fildeș de mamut și reprezentând o creatură hibrid om-leu, nu se ridică totuși la nivelul unui limbaj scris. Cu toate acestea, cercetările au arătat că utilizarea secvențială a acestor artefacte prezintă proprietăți similare cu cele ale unei scrieri care a apărut mult mai târziu în străvechea Mesopotamie, în jurul anului 3300 î.Hr., precursor al scrierii cuneiforme, una dintre cele mai vechi forme cunoscute ale limbajului scris. Acest fapt sugerează abilități cognitive remarcabile pentru o populație umană atât de străveche.
Semne aplicate selectiv și convențional
Cercetătorii folosesc termenul de „tipuri de semne” pentru a descrie urmele, care includ crestături, puncte, linii, cruci, forme de stele și altele. O analiză computațională a modului în care urmele au fost utilizate pe artefacte a examinat trăsătura denumită „densitatea informației”, referindu-se la cantitatea de informații conținute într-o unitate de limbaj, precum o silabă sau un semn.
Lingvistul Christian Bentz de la Universitatea Saarland din Germania a declarat: „Am putea să argumentăm că aceste secvențe de semne merg dincolo de simpla decorare. Rezultatele noastre statistice au arătat că aceste semne erau aplicate selectiv și convențional.” De exemplu, semnele în formă de cruce au fost găsite doar pe unelte și figurine de animale, dar nu și pe figurinele reprezentând oameni.
Convenția transmisă de-a lungul generațiilor
Cercetătorii au analizat peste 200 de artefacte din Epoca de Piatră care au prezentat astfel de semne, datând de acum 43.000 de ani până în urmă cu 34.000 de ani, din patru peșteri din sud-vestul Germaniei, asociate cu cultura Aurignacian. Figurina „Adorant” provine din Peștera Geissenklosterle din landul Baden-Württemberg din Germania și are dimensiunile de 38 x 14 mm.
Bentz a explicat că „convenția de a sculpta anumite tipuri de semne doar pe suprafețele anumitor artefacte trebuie să fi fost transmisă de-a lungul multor generații, altfel nu am fi găsit aceste tipare statistice în interiorul datelor analizate.” Scopul cercetătorilor nu a fost de a determina înțelesul semnelor, care încă nu a fost descifrat.
Artă figurativă străveche
Cultura Aurignacian este asociată cu unele dintre cele mai vechi forme de artă figurativă. Artefactele analizate în cadrul studiului erau făcute în majoritate din fildeș provenit din colți de mamuți, dar și din oasele și coarnele unor animale. Unele figurine reprezentau animale, precum mamuți, lei-de-peșteră și cai, precum și creaturi care păreau să combine trăsături umane și animale. Artefactele includ și diverse unelte, ornamente personale și instrumente muzicale, realizate sub forma unor flaute.
Cercetătorii au descoperit că secvențele de semne analizate erau statistic diferite de sistemele de scriere din perioada modernă. Totuși, au constatat că aceste secvențe de semne prezentau o densitate a informației extrem de asemănătoare cu primele exemple de proto-cuneiformă, cunoscută din orașul Uruk din străvechea Mesopotamie. Aceasta a evoluat apoi în scrierea cuneiformă, un sistem de scriere care folosește semne asemănătoare unor cuie, utilizat timp de milenii în străvechiul Orient Apropiat.
Speculații asupra limbilor vorbite
Cercetătorii afirmă că semnele din cultura Aurignacian prezintă anumite elemente de design descoperite și în limbile scrise, însă lipsesc legăturile cu structurile limbajului vorbit. Ewa Dutkiewiecz, specialistă în arheologie, a declarat: „Putem doar să speculăm despre situația limbilor vorbite la acea vreme. În general, arheologii și lingviștii ar presupune că oamenii moderni (Homo sapiens) din urmă cu 40.000 de ani vorbeau limbi similare din punct de vedere structural cu cele vorbite astăzi în lumea întreagă.”
