Energia electrică în Europa: Dileme cu două fețe și temeri de criză în sudul Uniunii Europene
În ultimele zile, prețurile energiei electrice de pe piețele angro din sud-estul Europei au transmis semnale îngrijorătoare privind o posibilă repetare a mini-crizei energetice de vara trecută. Regiunea geografică extinsă din Polonia la nord, Austria în centru, România în est și Grecia în sud continuă să fie vulnerabilă la fluctuațiile cererii, având în vedere că interconexiunile nu s-au îmbunătățit de la ultima criză.
Creșterea cererii, cauzată de temperaturile ridicate, ar putea exercita presiuni suplimentare asupra piețelor energetice. În iunie anul trecut, o caniculă prelungită în Balcani a dus la o explozie a cererii de energie electrică. În această perioadă, Grecia și alte țări din regiune s-au confruntat cu dificultăți, în loc să beneficieze de importuri ieftine care ar fi trebuit să ajungă din România prin Austria și Ungaria. În schimb, acestea au fost nevoite să trimită energie în direcția opusă.
Energia ieftină din producția nucleară a Franței și din sursele regenerabile din Marea Nordului a fost blocată în rețeaua electrică a Austriei. În același timp, cererea a crescut brusc în Ungaria și România, care au alimentat piața ucraineană, afectată de bombardamentele rusești. Această situație a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor în întreaga regiune sud-est europeană, ajungând până la 1.000 de euro/megawatt-oră în orele de vârf.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a ridicat problema în cadrul UE printr-o scrisoare adresată președintei Ursula von der Leyen, subliniind necesitatea consolidării interconexiunilor și sugerând că incidentul a fost cauzat de o divizare a pieței europene, nu de o problemă tehnică.
Un scenariu similar a fost observat recent, generând temeri legate de o nouă criză. Importurile de energie din Europa de Vest către România prin Ungaria au fost reduse, provocând tensiuni pe piața sud-est europeană. De asemenea, închiderea unei unități a centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria, începând cu 5 mai, a contribuit la creșterea prețurilor în regiune. Prețul pe piața sârbească a atins 400 de euro/megawatt-oră, iar pe piețele interconectate din Grecia, Bulgaria și România, prețul a fost de 355 de euro/megawatt-oră.
Prețul mediu al unui megawatt-oră pe piața greacă a ajuns recent la 154,94 euro, înregistrând o creștere de 40,5% față de ziua precedentă. Deși prețul a scăzut la 98,16 euro/megawatt-oră, abaterile față de piețele din restul Europei rămân semnificative. De exemplu, prețul mediu al unui megawatt-oră în Germania este de 61,22 euro, în Franța de 20,74 euro, în Spania de 3,35 euro și în Portugalia de 6,92 euro.
Condițiile actuale sunt evaluate de analiști ca fiind extrem de îngrijorătoare pentru evoluția prețurilor în perioada estivală, când se așteaptă o creștere a cererii din cauza temperaturilor ridicate. Jucătorii de pe piață subliniază că riscurile legate de stabilitatea sistemelor electrice din Balcani sunt accentuate de producția volatilă din surse regenerabile, precum și de vulnerabilitățile rețelelor cauzate de lipsa investițiilor. În plus față de problemele de prețuri, există îngrijorări legate de posibile pene de curent pe scară largă, similare cu cele din vara trecută în Balcani.
