Litiaza coledociană: noutăți în identificarea și abordarea endoscopică a afecțiunii
Litiaza coledociană se referă la prezența calculilor în coledoc, canalul ce transportă bila din ficat în duoden. În majoritatea cazurilor, calculii migrează din vezica biliară, unde aproximativ 10% dintre adulți au calculi sau microcalculi cu dimensiuni între 1-5 mm. Formarea directă a calculilor în căile biliare este mai rară, având loc în amonte de o stenoză sau chiar în absența acesteia.
Tablou clinic și complicații
Calculii coledocieni sunt rareori asimptomatici, manifestându-se prin dureri în etajul abdominal superior și icter. Colangita sau angiocolita acută, infecția bilei aflate în stază, se poate prezenta prin triada Charcot: durere, febră cu frisoane și icter, având potențialul de a evolua spre șoc septic. De asemenea, pancreatita acută biliară apare atunci când un calcul blochează sau trece prin papilă.
Factori de risc
Riscul de litiază este crescut de factori precum sexul feminin, vârsta peste 40 de ani, obezitatea, diabetul și istoricul familial. În timpul sarcinii, estrogenii măresc concentrația colesterolului în bilă, iar progesteronul reduce contractilitatea vezicii biliare, ceea ce duce la apariția nămolului sau nisipului biliar și a calculilor la aproximativ una din zece gravide. Scăderea rapidă în greutate după gastrectomia longitudinală favorizează litogeneza, iar până la o treime dintre pacienți dezvoltă calculi în primele 12-18 luni, risc ce poate fi redus semnificativ prin profilaxie cu acid ursodeoxicolic.
Diagnostic
Diagnosticarea litiazei coledociene include analize biologice care pot evidenția colestază, uneori citoliză și un sindrom inflamator. Ecografia abdominală poate arăta dilatarea căilor biliare, dar reușește să identifice doar aproximativ jumătate dintre calculii coledocieni. Colangio-RMN-ul și ecoendoscopia au o sensibilitate de peste 90%, ecoendoscopia având capacitatea de a detecta și microcalculii.
Tratament
Tratamentul litiazei coledociene este în mare parte endoscopic, prin colangiopancreatografie endoscopică retrogradă (ERCP). După sfincterotomie, calculii sunt extrași folosind o sondă Dormia sau un balonaș, cu o rată de succes ce depășește 85%. Calculii de dimensiuni mari pot fi fragmentați prin litotripsie mecanică sau laser. Complicațiile sunt rare, incluzând pancreatita post-procedurală (aproximativ 5%), hemoragia (1-2%) și perforația (1%). În cazul angiocolitei, drenajul biliar este necesar în primele 24 de ore. ERCP poate fi efectuat în siguranță la gravide, cu expunere minimă la radiații. Ulterior, colecistectomia laparoscopică previne recidiva.
Diagnosticul precoce și intervenția endoscopică promptă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe asociate litiazei coledociene.
