Somnul neliniștit: un indiciu al riscului de Alzheimer
Cercetătorii de la Universitatea din Toronto au evidențiat efectele negative ale somnului agitat asupra creierului, concluzionând că somnul fragmentat provoacă leziuni celulare la nivelul vaselor de sânge din creier. Studiul sugerează că somnul cu întreruperi poate crește riscul de demență.
Concluziile sugerează că tratarea problemelor de somn ar putea susține sănătatea sistemului vascular cerebral, prevenind deteriorarea funcțiilor cognitive. Andrew Lim, neurolog specializat în somnologie, a explicat că persoanele cu somn agitat și care se trezesc frecvent în timpul nopții prezintă modificări în echilibrul celulelor pericite, care sunt esențiale pentru reglarea fluxului sanguin la nivel cerebral. Acest lucru este asociat cu un declin mai rapid al funcțiilor cognitive în ultimii zece ani de viață.
Când nivelul celulelor pericite scade, circulația sanguină în creier încetinește, afectând funcții cognitive precum memoria, atenția și viteza de gândire.
Studiul a monitorizat peste 600 de voluntari adulți la vârste înaintate în timpul somnului, folosind tehnologii avansate de secvențiere genetică pentru a măsura nivelul de celule pericite din creier. Se știe că perturbarea somnului poate preceda cu mulți ani degradarea funcțiilor cognitive, sugerând o conexiune directă între problemele de somn și boala Alzheimer. Totuși, cercetătorii menționează că încă nu există suficiente informații privind mecanismul acestei conexiuni.
Studiul publicat în ediția din luna iulie a revistei de specialitate Brain indică faptul că somnul agitat ar putea fi un factor important în apariția leziunilor la nivelul vaselor de sânge din creier, iar celulele pericite ar putea juca un rol determinant în acest proces.
Tratarea problemelor de somn poate contribui la îmbunătățirea stării sistemului vascular cerebral, iar reechilibrarea nivelului de pericite ar putea fi mecanismul prin care se pot preveni efectele negative ale somnului agitat asupra creierului, inclusiv boala Alzheimer și alte forme de demență.
Până la acest studiu, se considera că insomnia și somnul agitat erau efecte ale unor forme de demență. Observațiile cercetătorilor sugerează, însă, că aceste probleme de somn, în special insomnia constantă și somnul fragmentat, ar putea fi cauze ale bolii Alzheimer, nu efecte.
În concluzie, îmbunătățirea rutinelor de somn și asigurarea unui somn odihnitor contribuie semnificativ la prevenirea problemelor majore asociate bolii Alzheimer.
