Pasajul Basarab: un pericol latent după 15 ani fără recepție
După 15 ani de la deschiderea traficului, Pasajul Basarab ridică semne serioase de întrebare privind siguranța și legalitatea utilizării sale. Inginerul structurist Matei Sumbasacu a subliniat, într-o intervenție la Digi24, că bucureștenii utilizează o construcție care nu a fost niciodată recepționată oficial, ceea ce implică riscuri majore. Sumbasacu a afirmat: „Este foarte periculos. Gândiți-vă că de 15 ani bucureștenii folosesc Pasajul Basarab fără ca acesta să fi fost recepționat. Așadar, oficial, acel șantier nu s-a terminat, iar noi îl folosim fără a ști cine este responsabil pentru riscurile pe care ni le asumăm.”
Specialistul a subliniat că utilizatorii pasajului nu ar trebui să suporte consecințele deciziilor administrative greșite, responsabilitatea revenind autorităților. „Oamenii plătesc taxe, sunt cetățeni responsabili și folosesc un oraș care li se pune la dispoziție de autorități. Autoritățile, în momentul în care au pus la dispoziție acest pasaj fără a avea recepția semnată, au făcut un gest de mare iresponsabilitate”, a adăugat el.
Recepționarea Pasajului Basarab, o necesitate urgentă
Matei Sumbasacu consideră că recepționarea Pasajului Basarab nu mai poate fi amânată. „Vorbim de 15 ani, iar această situație trebuie deblocată. Trebuie cumva recepționată structura, trebuie să ieșim din această situație excepțională”, a explicat el. Inginerul ridică semne de întrebare legate de modul în care o lucrare de o asemenea importanță a fost exploatată în afara legii. „Cum de s-a putut ca, timp de 15 ani, cea mai importantă lucrare de uz civil din București să fie pusă la dispoziția publicului în afara condițiilor legii?”, a adăugat el.
În ceea ce privește eventualele restricții de trafic, acestea depind strict de concluziile expertizei tehnice. „Lucrările care se fac pe baza expertizei tehnice pot fi realizate fără închiderea totală a podului. Expertiza poate spune că podul este într-o stare nesatisfăcătoare și ar putea justifica închiderea pasajului, dar nu cred că acesta este cazul”, a menționat inginerul.
Probleme de infrastructură în București
Sumbasacu a subliniat că problemele de infrastructură sunt frecvente în întreg Bucureștiul. „Nu doar Pasajul Basarab, ci și multe alte pasaje din București se află în stare tehnică nesatisfăcătoare sau chiar critică, precum Pasajul Lujerului, Băneasa și Obor. Continuarea utilizării lor ne expune la riscuri importante”, a afirmat el.
De asemenea, faptul că Pasajul Basarab nu a fost recepționat a dus la excluderea lui din programele oficiale de expertizare. „Această lipsă de acțiune ne-a adus în această situație, nu doar în cazul Pasajului Basarab, ci și pentru multe lucrări de infrastructură din România. Legea nu specifică clar ce se întâmplă dacă investitorul nu demarează procedura de recepție la timp”, a mai spus Sumbasacu.
Condițiile actuale ale Pasajului Basarab
Pasajul Basarab, considerat cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România, va fi recepționat în starea actuală, după 15 ani de utilizare fără preluare oficială. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că Primăria va face recepția pasajului în forma în care se află acum. Ulterior, acesta va fi intabulat și va fi obținută o autorizație de construire, iar lucrările de reabilitare vor putea începe.
Deși pe Pasajul Basarab se circulă de 15 ani, degradarea este evidentă. Scările rulante nu funcționează, iar scările fixe sunt afectate de rugină. Balustradele sunt ruginite, iar pereții sunt plini de graffiti. Traficul intens din ultimii ani a dus la numeroase accidente, iar mai multe balustrade au rămas îndoite și nereparate, reprezentând un potențial pericol pentru siguranța rutieră.
Acest statut de ne-recepționare a însemnat că nimeni nu a avut responsabilitatea legală de a face lucrări de reabilitare sau întreținere. Costurile pentru readucerea Pasajului Basarab la o stare normală de funcționare se anunță a fi foarte mari, însă investițiile sunt considerate esențiale. Rămâne întrebarea: de unde va găsi Primăria fondurile necesare pentru reabilitarea completă a pasajului? Sursele de finanțare și calendarul exact al lucrărilor urmează să fie stabilite, având în vedere importanța Pasajului Basarab ca arteră de circulație în București.
