Pîslaru, după votul pe legea decarbonizării: „Ne dorim ca Nicușor Dan să o readucă în Parlament”
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că modificările adoptate de Parlament la legea decarbonizării pot bloca procesarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, care includ granturi de aproximativ cinci miliarde de euro. Guvernul intenționează să prezinte președintelui Nicușor Dan argumentele pentru retrimiterea legii în Parlament, avertizând că plățile europene nu vor putea continua până când amendamentul contestat nu va fi eliminat.
Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul privind măsurile pentru decarbonizarea sectorului energetic, în forma modificată anterior de Senat. Amendamentul contestat stipulează că nicio capacitate de producție a energiei nu poate fi închisă înainte ca o capacitate echivalentă să fie pusă în funcțiune. Pîslaru și deputatul PNL Ionel Bogdan au acuzat PSD și AUR că au modificat un angajament deja îndeplinit de România în cadrul PNRR. Pîslaru a subliniat că amendamentul nu împiedică închiderea imediată a unor centrale, deoarece Guvernul a anunțat că actualele capacități pe cărbune trebuie menținute cel puțin până după iarnă și până la intrarea în funcțiune a unor noi unități de producție.
Impactul modificărilor asupra PNRR
Pîslaru a afirmat că modificarea legislației afectează jalonul 114 din PNRR, pentru care România a primit deja bani prin cererea de plată numărul 2. El a avertizat că problema de „reversibilitate” poate opri aprobarea următoarelor cereri de plată. „Amendamentul adoptat nu face decât să strice legislația din Ordonanța de urgență nr. 108/2022, care ne-a adus banii prin cererea de plată nr. 2”, a declarat el, menționând că există un risc iminent ca cererile de plată 5 și 6 să fie blocate.
„Miza acum este să ne îndreptăm către președintele țării, care reprezintă ultimul bastion pentru ca această lege să nu intre în vigoare”, a adăugat Pîslaru. Ministrul a transmis Comisiei Europene amendamentele înaintea votului final și a solicitat o evaluare tehnică, primind un răspuns care arată că jalonul 114 este afectat, ceea ce poate conduce la penalități financiare și întârzieri în aprobarea cererilor viitoare.
Riscurile financiare și viitorul cererilor de plată
Pîslaru a explicat că cererea de plată numărul 5 include două miliarde de euro din granturi și era pregătită pentru depunere, iar alte trei miliarde de euro se regăsesc în ultima cerere. „Dacă se amână cererea de plată nr. 5 și, ulterior, este afectată și cererea de plată nr. 6, România va trebui să arate cum corectează situația”, a subliniat el.
Ministrul a estimat că, înaintea modificării legii, România putea încasa aproximativ 95% din granturile rămase în PNRR, cu o posibilă pierdere de 200-300 de milioane de euro. După votul din Parlament, întreaga sumă rămasă este afectată de incertitudine: „Avem expusă întreaga sumă de cinci miliarde de euro, din cauza reversibilității adoptate astăzi”, a afirmat el.
Posibile soluții și reacțiile politice
Pîslaru a menționat că soluția ar fi ca președintele să nu promulge legea și să solicite reexaminarea acesteia. „Președintele țării trebuie să acționeze ca ultimul bastion, înțelegând importanța și responsabilitatea pe care le avem”, a spus el. O eventuală promulgare nu ar duce automat la pierderea definitivă a celor cinci miliarde de euro, însă Comisia Europeană ar suspenda procesarea cererilor de plată până la corectarea legii.
Deputatul Ionel Bogdan a afirmat că liberalii nu au susținut forma finală a legii, deoarece amendamentele modifică angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană. „Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar din cauza unei singure legi, legea decarbonizării”, a avertizat el.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene urmează să transmită Comisiei Europene forma finală adoptată de Parlament și să înainteze Administrației Prezidențiale argumentele prin care solicită ca legea să nu fie promulgată în forma actuală.
